Marţi a avut loc la Bucureşti reuniunea miniştrilor de externe din state ale Europei Centrale şi de Est – Formatul București.
Statele participante la acest format au fost Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia.
La reuniune a participat şi adjunctul Secretarului General al NATO, Rose Gottemoeller.
În urma reuniunii a fost adoptat un comunicat comun de presă, cu o secţiune rezervată Republicii Moldova:
„La 8 noiembrie 2016, miniştrii afacerilor externe ai Estoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Slovaciei şi reprezentaţii de nivel înalt din Cehia, Ungaria, Letonia şi Bulgaria s-au întâlnit la Bucureşti pentru a trece în revistă agenda euro-atlantică. Şefii de state şi de guverne ai ţărilor participante au decis, cu ocazia reuniunii din 4 noiembrie 2015, să folosească această platformă deschisă de consultare şi dialog pentru promovarea abordărilor comune în beneficiul întregii comunităţi euro-atlantice.
Această reuniune a avut loc într-un moment important pentru relaţiile trans-atlantice. Astăzi ţările noastre se află în faţa unui set de provocări de securitate nemaiîntâlnit, inclusiv acţiunile Rusiei de subminare a arhitecturii europene de securitate şi instabilitatea din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, care contribuie, între altele, la migraţie neregulată şi terorism. În acest context, miniştrii au subliniat nevoia ca NATO să monitorizeze cu atenţie evoluţiile din întregul spaţiu euro-atlantic, în special cele din regiunea de la Marea Baltică la Marea Neagră.
La Summit-ul de la Varşovia, Aliaţii au decis să consolideze postura de descurajare şi apărare a NATO, precum şi capacitatea acesteia de proiectare a stabilităţii. Miniştrii au agreat că implementarea deplină şi neîntârziată a deciziilor de la Varşovia trebuie să rămână una dintre principalele priorităţi ale NATO. Aceştia şi-au exprimat determinarea de a continua să se implice activ în acest sens, acţionând cu fermitate în spiritul solidarităţii şi unităţii aliate, consolidând astfel şi mai mult legătura vitală trans-atlantică. Au salutat progresul înregistrat până în prezent, aşa cum a fost reflectat la recenta reuniune a miniştrilor NATO ai apărării. Luând act de provocările din mediul de securitate, miniştrii au reiterat că sunt pregătiţi să contribuie la adaptarea pe mai departe a NATO.
Miniştrii au subliniat importanţa crucială a prezenţei înaintate consolidate şi adaptate în domeniile terestru, maritim şi aerian pe flancul estic, ca parte a efortului colectiv de a întări postura NATO de apărare şi descurajare. Miniştrii şi-au exprimat gratitudinea faţă de Aliaţii care şi-au asumat rolul de naţiuni-cadru, precum şi faţă de Aliaţii care contribuie la aceste eforturi şi au încurajat contribuţii suplimentare. În acelaşi timp, miniştrii au subliniat nevoia implementării depline a măsurilor de adaptare din Planul de acţiune NATO pentru creşterea capacităţii operaţionale, adoptate la Summit-ul din Ţara Galilor în 2014.
Miniştrii au confirmat angajamentele statelor lor de a urmări să avanseze către îndeplinirea obiectivului NATO de a aloca 2% din produsul intern brut pentru apărare şi de a răspunde priorităţilor NATO în materie de capabilităţi, în conformitate cu deciziile NATO de la Summit-urile din Ţara Galilor şi Varşovia.
Miniştrii au exprimat sprijinul puternic pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional şi pentru dreptul Ucrainei de a decide asupra propriului viitor şi asupra politicii sale externe, fără vreo interferenţă externă. Au reiterat, de asemenea, poziţia fermă şi principială privind acţiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei şi încălcarea continuă a normelor şi obligaţiilor de drept internaţional, inclusiv anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeei.
Miniştrii au reiterat întregul sprijin pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova şi aspiraţiile sale europene.
Miniştrii au reafirmat respectul pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Georgiei şi deplinul lor sprijin pentru aspiraţiile sale europene şi euro-atlantice, şi au subliniat importanţa aprofundării cooperării practice a NATO cu acest stat, inclusiv prin implementarea deplină a Pachetului Substanţial NATO – Georgia.
Au subliniat importanţa politicii NATO a „uşilor deschise”, care rămâne una dintre cele mai de succes abordări pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în întreaga regiune euro-atlantică. Invitaţia adresată Muntenegru de aderare la Alianţă demonstrează că uşile NATO rămân deschise tuturor democraţiilor care împărtăşesc valorile sale şi contribuie la securitatea zonei nord-atlantice.
Miniştrii au exprimat deschidere faţă de dialogul cu Rusia, în cadrul stabilit prin deciziile Summit-ului de la Varşovia.
Miniştrii au convenit să continue să sprijine implementarea cadrului referitor la adaptarea NATO ca răspuns la provocările în creştere dinspre Sud, în conformitate cu principiile solidarităţii între Aliaţi şi indivizibilităţii securităţii Aliate. Provocările din regiune includ nu numai ISIL/Daesh, dar şi criza în desfăşurare din Siria, traficul ilegal şi migraţia neregulată. Miniştrii au reconfirmat determinarea de a continua să contribuie la Coaliţia Globală anti-ISIL. Au subliniat, de asemenea, natura disproporţionată a intervenţiei Rusiei în Siria, care a subminat și mai mult securitatea regională și internaţională.
În actualul mediu complex de securitate, miniştrii au subliniat necesitatea unei atenţii speciale pentru consolidarea în continuare a răspunsului NATO la provocările de securitate emergente, precum cele referitoare la războiul hibrid, inclusiv campaniile de dezinformare, atacurile cibernetice sau de subminare a securităţii energetice, în vederea consolidării rezilienţei Alianţei şi a rezilienţei naţionale.
Recunoscând rolul important pe care îl are cooperarea NATO-UE inclusiv în combaterea eficientă a ameninţărilor actuale, miniştrii au exprimat determinarea de a contribui la implementarea Declaraţiei Comune NATO-UE din iulie 2016, precum şi la aprofundarea cooperării NATO-UE în gestionarea provocărilor comune, inclusiv cele din vecinătate. În calitate de reprezentanţi ai unor state membre ale ambelor organizaţii, miniştrii au subliniat nevoia de asigurare a sinergiilor necesare şi a coordonării, cu evitarea duplicărilor inutile; au subliniat, de asemenea, importanţa complementarităţii în dezvoltarea capabilităţilor de apărare între NATO şi UE.
Miniştrii au reiterat angajamentul pentru continuarea dialogului şi consultărilor în cadrul acestei platforme, inclusiv la nivel de şef de stat şi de guvern, ca modalitate de a stimula cooperarea regională şi de a contribui la îndeplinirea obiectivelor şi misiunilor NATO”.
