Unele dintre sloganurile de campanie ale lui Igor Dodon „au fost croite special pentru audienţa rusească şi pentru Kremlin”, dar „când cineva ajunge la conducere e mai greu să înfăptuiască aceste promisiuni”. Părerea îi aparţine lui Kalman Mizsei, fost reprezentant al UE la Chişinău.
„În ceea ce privește Rusia, cu siguranţă, Rusia l-a susținut pe domnul Dodon, pe care îl cunosc şi cu care am lucrat ca reprezentant al Uniunii Europene în Moldova. Dar unele dintre sloganele sale electorale au fost croite special pentru audienţa ruseasca şi pentru Kremlin. Aşa precum cel despre federalizarea Moldovei şi, mai ales, declaraţia despre anexarea Crimeei care a fost foarte nepotrivită şi nefericită. Dar când cineva ajunge la conducere e mai greu să înfăptuiască aceste promisiuni. Preşedintele în Moldova nu participă prea mult în guvernarea economică, aşa că în campanie se folosesc slogane care nu pot fi neapărat şi puse în practica şi pe viitor vom vedea cum domnul Dodon va acţiona. Preşedinţia în Moldova, potrivit Constituţiei, este una destul de slabă şi în această configuraţie – Moldova, Uniunea Europeană, Rusia – Uniunea Europeană este de departe o piaţă mai mare decât Uniunea Vamală a Rusiei. Și Uniunea Europeană este de departe cel mai generos finanţator al Moldovei, iar Rusia nu a dat nimic Moldovei, mai de grabă, a luat de la Moldova piaţa sa prin boicotul economic care a fost motivat politic”, a explicat Mizsei într-un interviu pentru Europa Liberă.
În cadrul interviului a fost abordat şi subiectul conflictului transnistrean, căruia Igor Dodon îi vede o soluţionare putinistă – prin federalizarea Republicii Moldova.
„Bineînţeles ca sunt câteva lucruri importante care trebuie urmărite. Rusia foloseşte Transnistria ca pe un cârlig cu care să ţină Moldova în zona ei de interes. Și noi ştim asta din Memorandumul Kozak din 2003 care promova principiul federalizării pe care acum îl pronunţă domnul Dodon. Este important ca Moldova să negocieze în mod pragmatic problema transnistreană, concentrându-se pe măsurile de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Dar să se facă într-un mod foarte principial, să se urmărească propriul interes al puterii de la Chișinău. Orice statut care ar semăna cu Memorandumul Kozak trebuie sa fie evitat. Trebuie negociat pe principii, aşa cum am susţinut şi eu, când am fost reprezentant al Uniunii Europene şi cum susţine Uniunea Europeană. Și anume acordarea de statut special de autonomie, dar nu şi un fel de putere de veto asupra Moldovei, drept pe care îl dădea Memorandumul Kozak în acordul schiță propus atunci Chișinăului”, a precizat fostul reprezentant al UE.
