Transparency International a lansat miercuri, la Berlin, Barometrul Global al Corupţiei pentru Europa şi Asia Centrală. Cercetarea se axează pe rezultatele sondajelor efectuate în 42 de state din regiune, în care au fost intervievate circa 60.000 de persoane.
„Corupţia este o problemă gravă în Europa şi Asia Centrală… Prin poziţiile lor în vârful piramidei puterii, elitele corupte şi oligarhii sunt greu de îndepărtat. Dar, aceasta se poate realiza dacă cetățenii vor fi mai uniţi pentru a cere standarde mai înalte de la liderii lor, iar sistemul judiciar va acţiona în mod independent”, a declarat Jose Ugaz, preşedintele Transparency Internaţional Berlin.
La acest capitol, trezeşte o îngrijorare profundă situaţia din Republica Moldova şi Ucraina – două state care au semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană:
– în clasamentul celor 42 de state, cea mai mare îngrijorare privind răspândirea corupţiei este în Republica Moldova (67% din respondenţi) şi Ucraina (56% din respondenţi);
– 84% din interlocutori consideră eforturile guvernanţilor de la Chișinău de a combate corupţia drept „proaste” şi „foarte proaste”, situaţia fiind, în acest sens, mai gravă doar în Ucraina (86%);
– 79% din cei chestionați consideră că influenţa intereselor private (oligarhice) asupra procesului de luare a deciziilor este extrem de mare;
– Legislativul de la Chișinău este perceput de populaţie ca instituţia cea mai afectată de corupţie (76% din respondenţi), în Ucraina acest indicator este de 64%. Preşedinția și Guvernul Republicii Moldova sunt percepute astfel de 71% din respondenţi (în Ucraina – 60%), iar sistemul judiciar – 67% (în Ucraina – 61%);
– fiind întrebaţi dacă pe parcursul ultimelor 12 luni au dat mită, cel puţin în una/unul din instituțiile/domeniile cuprinse în cercetare (poliția, judiciarul, ocrotirea sănătății, educația, documentarea populației, oferirea îndemnizațiilor de șomaj, alte servicii sociale), 42% din interlocutorii din Republica Moldova au răspuns afirmativ. Acest indicator este cel mai înalt din regiune, urmează Ucraina şi Azerbaijan cu câte 38%;
– ca şi anterior, corupţia uzuală este mai răspândită în domeniul educației (55% din cei care au contactat instituţia, au plătit neoficial), în ocrotirea sănătății (42%) și în poliţie (39%);
– în condiţiile capturării instituţiilor statului, furtului masiv din sectorul bancar, neluării măsurilor vis-a-vis de factorii de decizie care au admis furtul, populaţia îşi rezervă un rol slab în schimbarea situaţiei în ţară. Astfel, doar 38% din respondenţi consideră că oamenii de rând ar putea genera schimbări simţitoare în acest sens.
