Preşedinţia lui Igor Dodon nu va împinge Republica Moldova în braţele Rusiei, ci va fi, în esenţă, un soi de reeditare a politicii de „balans” din epoca Voronin, se arată într-o analiză publicată pe site-ul Consiliului European pentru Relaţii Externe.
Deşi suportul Rusiei pe filieră mass-media a fost unul puternic şi au existat zvonuri că sursele financiare ale lui Igor Dodon ar fi provenit din direcţia „bazinelor cu bani” ale Gazprom, autorii analizei sunt de părere că rolul jucat de Kremlin în scrutinul prezidenţial din Republica Moldova nu a fost unul atât „evident” precum amestecul rusesc în alegerile parlamentare cu „miză majoră” în tumultul evenimentelor din Ucraina, în noiembrie 2014.
„Factorii cheie care au tranşat rezultatul au fost interni”, notează autorii, adăugând că Dodon a reuşit să capitalizeze un cumul de deziluzii sociale legate de tema parcursului european, de capturarea oligarhică a sistemului juridic, de „jaful secolului”.
O altă mutare de „PR negru” făcută de Igor Dodon, se arată mai departe în textul analizei, a fost aceea de a plasa în contul Maiei Sandu o „poveste complet falsă, cum că UE intenţionează să trimită 30.000 de refugiaţi sirieni în Moldova”, plus defăimările pe linie bisericească la adresa condiţiei de „femeie necăsătorită şi fără copii” a candidatei PAS.
„Mass-media lui Plahotniuc l-a ajutat pe Dodon să-i ia faţa Maiei Sandu, folosind site-uri complet noi şi conturi de socializare deschise cu scop precis de către apropiaţi de-ai lui Plahotniuc”, mai scriu autorii.
Aceştia cred că nu vor avea loc „schimbări dramatice” după alegeri. Vizita în SUA a lui Vladimir Plahotniuc este descrisă ca un praf aruncat în ochii electoratului. În spatele uşilor închise, de fapt, „Plahotniuc şi Dodon vor pune interesele locale pe primul loc. Ei nu au niciun motiv să renunţe la fondurile UE, care sunt proporţional generoase în Moldova, sau să pună în pericol mobilitate fără vize a moldovenilor”.
„Moldova ar putea să revină şi mai mult la politica de «balans» a liderului comunist Vladimir Voronin (…) Dodon ar putea megre mai departe cu recunoaşterea anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea, dar nu va fi nicio grabă spre o «Rusie puternică» (…) Dodon nu va fi un preşedinte executiv. Moldova rămâne un sistem semi-prezidenţial, în care premierul deţine mai multă putere”, se mai arată în analiza publicată pe site-ul Consiliului European pentru Relaţii Externe.
