Congresul General al Bucovinei adopta în unanimitate în urmă cu 98 de ani moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României.
În dimineața zilei de 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei avea să adopte în Sala de Marmură a Palatului Metropolitan din Cernăuți „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”. Decizia a citită de Iancu Cavaler de Flondor (1865-1924), preşedintele Congresului Bucovinean, în prezenţa celor șase membri ai Consiliului Naţional Polon, ai celor șapte membri ai Consiliului Naţional german şi ai celor 13 primari reprezentativi ai comunelor ucrainene (13 primari).
Istoriografia actuală a Bucovinei a relevat şi geneza și evoluția intelectualității românești din Bucovina, rolul elitelor în mișcarea națională, cât şi participarea acestora la Unirea din 1918. Foarte importante au fost școlile din Bucovina, în frunte cu cel mai vechi liceu, înființat la 16 decembrie 1808, devenit liceul „Aron Pumnul”, cât şi celelalte instituţii de nivel secundar, dar mai ales Universitatea din Cernăuți, care a luat ființă în 1875, Institutul teologic (1827), devenit Facultatea de teologie a Universității cernăuțene, în 1875.
Un aport deosebit l-au avut şi societățile național-culturale, în primul rând Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, ctitorită la 1 mai 1862, de frații Gheorghe și Alecu Hurmuzachi, sprijiniți de alți cărturari bucovineni, printre care marele Aron Pumnul, cât şi societățile academice române de la Universitatea din Cernăuți, începând cu glorioasa Arboroasa (1875) a lui Ciprian Porumbescu, Constantin Morariu, Zaharia Voronca, Eugen Siretean și Ortizie Popescu, figuri legendare ale procesului din 1877.
Din 1940 și, respectiv, din 1944, Bucovina a fost ”detrunchiată”: mai mult de jumătate a fost anexată de U.R.S.S., din 1991 succedându-i Ucraina, iar mai puțin de jumătate continuă să facă parte din România (fostele județe Câmpulung Moldovenesc, Suceava, mai mult de jumătate din fostul județ Rădăuți), scrie dr. Doina Iozefina Iavni în articolul „28 noiembrie 1918- Unirea Bucovinei cu România. Generația Marii Uniri”.
