Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, susţine că autorităţile constituţionale nu au o strategie de reintegrare a regiunii transnistrene în Republica Moldova.
“Spre regret, și anul 2016 se finalizează fără soluții. Se vorbește despre 2017 că ar fi un an al șanselor. Dar trebuie să conștientizăm că și noi, Republica Moldova, oferim mai puțin ca model de dezvoltare, ca stat de drept, ca soluție economică. Nu există o viziune unică consolidată la nivel politic nici în majoritatea parlamentară. Dar e cazul să ne consolidăm resursele. La nivelul Guvernului Biroul de Reintegrare ar trebui să fie transformat – poate nu neapărat într-un minister, dar negociatorii au nevoie de resurse și expertiză suplimentară și aici contăm și pe asistența experților internaționali. Are Republica Moldova o strategie și viziune de reintegrare? Nu, nu are. Și spre regret nu are nici capacități să lucreze la o astfel de strategie. Iată de aici singuri nu vom reuși. De-aia avem nevoie de expertiză internațională – care există și care este disponibilă. Este și voința noastră aici ca să o acceptăm și să muncim, să facem unii pași, dar foarte atenți, în așa fel încât aceștia să nu fie percepuți ca cedare”, a declarat Andrian Candu în cadrul recentei conferinţe privind reglementarea conflictului transnistrean organizată la Chişinău.
Poziţia lui Candu a fost reluată în newsletter-ul “Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă” din această lună, realizat de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) şi Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).
“Subiectul Transnistria a reapărut și datorită ultimelor declarații făcute de președintele ales Igor Dodon și a unei formule de federalizare, care este încă cu multe semne de întrebare. Nu există o viziune consolidată în Parlament în general cum ne mișcăm pe subiectul Transnistriei. Dar și în Transnistria au avut loc evenimente care au atras atenția – pe lângă așa-numita campanie electorală și alegerea liderului regiunii au avut loc manevre militare și chiar forțarea Nistrului, care sunt considerate la nivel internațional ca încălcări ale normelor agreate anterior și ale regimului Zonei de Securitate. Trebuie să fim sinceri – acest subiect pe an ce trece este tot mai puțin relevant și considerat mai puțin important pentru cetățenii Republicii Moldova. Toate sondajele spun că oamenilor nu le pasă. Este vina elitelor politice pentru că nu reușesc să comunice mai mult pe acest subiect. Dar și faptul că acest conflict persistă de ani de zile fără anumite soluții e la fel o cauză. Am impresia că noi niciodată în acești peste 20 de ani nu ne-am dedicat acestui subiect suficient de mult pentru a găsi soluții, a avea o viziune, a intensifica dialogul. Unii spun că se fac cedări. Nu este adevărat – este doar o aparență. Noi nu vorbim despre cedări, ci vrem să găsim soluții, chiar și de compromis, dar care să respecte drepturile omului – drepturile fermierilor, ale școlilor cu predare în limba română și altele”, a mai afirmat preşedintele Parlamentului în panelul său.
