„Birocrația, heirupismul și haosul care caracterizeaza administrația din România au generat în ultimile luni un fenomen subteran de amploare, care a dus la o situație limită și fără rezolvare pentru mai multe persoane. O situație în care nu se poate merge nici înainte, nici înapoi, nici în stânga, nici în dreapta”, scrie jurnalistul Cătălin Striblea pe blogul său.
Jurnalistul face referire la „dispariţiile” ciudate de cetăţenie română în cazul câtorva sute de copii din Republica Moldova ai căror părinţi deţin cetăţenia României.
Striblea aduce în discuţie, spre exemplificare, cazul Anei P.: „În 2011 am dobândit cetățenia în baza actelor tatălui meu care e cetățean român din 2002. Am plecat la facultate în Italia în calitate de cetățean român, în actele italiene la fel figurez ca cetățean român. După facultate am obținut un job bun, iar în luna mai 2016 am depus la reînnoirea pașaportului român la consulatul din Milano. Mi-a fost refuzată cererea și am fost redirecționată către Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Odată cu expirararea pașaportului – șederea mea devenise ilegală. Am venit în Moldova să încerc să deschid o viză italiană de lucru cu pașaportul moldovenesc și am fost refuzată precum că „sunt cetățean UE și nu am dreptul la viză”. Mi-au comunicat să aduc o dovadă precum că am pierdut cetățenia, doar astfel mi-ar deschide viza. Nici cetățean român nu mai eram, nici cetățenia moldovenească nu mă putea salva (…) De la muncă am fost convinsă să mă concediez și să merg acasă să îmi rezolv problemele. M-am concediat, am lăsat acolo casa, lucrul și tot ce am acumulat 5 ani, cartea de identitate italiană și-a pierdut valoarea – nici nu mai pot aplica pentru cetățenia italiană, cu toate că am locuit acolo deja 5 ani.”
„Kafka? Nu! Statul român (…) Sunt prinși între uși, între lumi și între vorbe. Sunt români, au CNP, dar nu mai sunt români, pentru că statul nostru nu le mai dă voie să fie români. Statul nu-i mai vrea deși i-a luat aproape cu forța în anii trecuți, după ce părințiilor primiseră cetățenia”, scrie jurnalistul în postarea sa.
Rădăcina absurdă a problemei duce, în opinia acestuia, spre articolul 9, aliniatul 2 din Legea cetăţeniei: „În cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor hotărî, DE COMUN ACORD, cu privire la cetăţenia copilului.”
„Așadar, fiecare copil moldovean primește cetățenie odată cu părinții săi. Dar, dacă numai unul dintre părinți a primit cetățenie, atunci la dosar trebuia pus un acord scris al ambilor părinți. Știți, cum e la noi la plecarea în străinătate, când merge doar un părinte. Până anul trecut nimeni, dar absolut nimeni nu s-a formalizat atât de tare să ceară și acordul. Acordările de cetățenie s-au dat pe bandă rulantă pentru toți copiii minori ai celor care deveneau români. De anul trecut cineva a devenit mega riguros. Și nu numai. Primăria Sectorului 1, acolo de unde se pleacă în procesul legislativ al acordării cetățeniei, cere pe bandă rulantă la judecătorie anularea certificatelor inițiale. Dacă intri pe portalul instanțelor o să rămâi mirat câte solicitări face PS 1 de anulare a unor certificate de naștere. Absolut bizar pentru un stat care nu știe să respecte niciun fel de legislație, care nu poate face față marilor tunuri, care nu mai găsește acte de acum un an sau doi. Dar a învățat foarte repede să ia la puricat dosare vechi de ani buni și despre care a aflat brusc că nu mai corespund realității. Cum se arată, statul român a devenit pro-activ tocmai pe spatele unor foarte mici și pe care i-a trimis într-o gaură neagră a administrației”, scrie Cătălin Striblea în continuare.
Publicaţia Moldova.org l-a contactat recent pe avocatul Ruslan Deleanu, care are o vastă experienţă în cazurile legate de redobândirea cetăţeniei, pentru a analiza această situaţie încâlcită.
„Pentru persoanele care nu au primit certificat de cetățenie română în nume propriu sau nu au fost incluși în certificatele de cetățenie ale părinților, obținând certificat de naștere românesc și respectiv pașaport în baza faptului că erau minori când cel puțin unul dintre părinți a redobândit cetățenia română, iar la ora actuală pașaportul a expirat, dintr-o perspectivă practică și cea mai scurtă ca timp, soluția este următoarea: depunerea unei cereri de redobândire a cetățeniei române la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București sau la unul din birourile teritoriale ale autorității din Iași, Galați, Suceava, Timișoara. Cererile se mai pot depune și la sediile Consulatelor României din străinatate, conform adresei de domiciliu a fiecărui cetățean. Anularea prin intermediul instanței de judecată a certificatului de naștere românesc pe care îl dețin titularii (procedură care durează în medie între 4 și 8 luni). Ambele operațiuni ar dura aproximativ un an (dacă sunt făcute simultan)„, a explicat avocatul.
Întrebat care sunt soluţiile pentru cei care încă au paşaportul valabil, Ruslan a răspuns: „Pentru deținătorii unui pașaport valabil am o recomandare, să meargă în România și să solicite eliberarea unei cărti de identitate/buletin. Personal cunosc cazuri concrete în care s-a solicitat și obținut buletinul românesc de către persoane care dețineau doar un certificat de naștere românesc și un pașaport românesc valabil (nu și un certificat de cetățenie – n.r.), au solicitat și obținut buletin românesc. Obținerea buletinului românesc echivalează din punct de vedere juridic cu dispariția acestei probleme. Cu buletinul romanesc se poate circula în spațiul Uniunii Europene și se poate solicita și obține un nou pașaport valabil”.
De asemenea, legat de problema cetăţeniei, există pe Facebook şi un grup numit „Cetăţenia înapoi”.
