Nici o zi fără sovietologia lui Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova. Ultima bifare controversată: Dodon nu va decreta ziua de 31 ianuarie zi de doliu naţional în memoria regretatului om de cultură Ion Ungureanu.
Informaţia a fost confirmată pe surse de către „mâna dreaptă” a lui Igor Dodon, Ion Ceban, informează Deschide.md.
Ceban a precizat că şeful statului va delega Orchestra Prezidenţială şi Garda de Onoare în cadrul evenimentelor funerare în memoria maestrului Ion Ungureanu, însă nu va decreta 31 ianuarie ca zi de doliu naţional, după cum i-a cerut premierul Republicii Moldova, Pavel Filip.
Refuzul lui Igor Dodon este lesne de înţeles, din moment ce Ion Ungureanu a fost unul dintre exponenţii de seamă ai luptei de reîntregire a greniţelor României Mari.
Primăria municipiului Chișinău va propune Consiliului municipal ca o stradă sau o instituție din capitală să poarte numele regretatului om de cultură Ion Ungureanu.
„Fără Ion Ungureanu, Cultura Națională a devenit mai săracă. Exprimăm condoleanțe familiei maestrului, rudelor și tuturor celor care l-au cunoscut”, se precizează într-un comunicat al primăriei.
Actorul, regizorul, fostul ministru al Culturii între anii 1990 și 1994 în Republica Moldova, reprezentant al generației redeșteptării naționale de la Chișinău, Ion Ungureanu, a trecut la cele veșnice.
Unui alt patriot român a încetat să îi bată inima zilele trecute. Este vorba despre Nicolae Lupan, primul președinte și membru fondator al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.
Pe 11 ianuarie 1990, la București, Nicolae Lupan alături de alte personalități proeminenţe ale refugiaților basarabeni și bucovineni, Tepordei Vasile, Puiu Ion, Graur Valeriu, Crăciun Victor, Copil Gh. Gavrilă, Negara Victor, Dârzu Gheorghe, Chiriac Alexandru, Halipă Nicolae, Filip Lupu Grigore, Chistruga Alexie, Spânu Nicolae, Roşca Sergiu, Scurtu Cristea Iulia, Dumitrescu Constantin, Octav Sergetiu, Munteanu Grigore Emil, Ioachimescu Victor şi Lupaşcu Radu Sorin s-au întrunit la București și au constituit Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, prin care au început o susținută activitate pentru reîntregirea graniţelor României Mari, în hotarele stabilite la Conferinţa de Pace de la Paris, desfăşurată după Primul Război Mondial.
