Cum vrea Rusia să-şi facă meandrele pe banii României în regiunea găgăuză a Republicii Moldova?
Răspuns: cum a mai făcut-o.
Din informaţiile pe care le am, încă nu s-a rezolvat problema cu microbuzul şcolar donat de Guvernul României Liceului teoretic „Mihai Eminescu” din Comrat şi care a sfârşit prin a fi luat cu japca de către conducerea şcolii cu predare în limba rusă. Recapitulăm povestea, pentru cei care nu cunosc tărăşenia. Microbuzul face parte din lotul de 100 donate de România Republicii Moldova. Se întâmpla în urmă cu doi ani. Direcţia de învăţământ din regiune, care a primit microbuzul de la Ministerul Educaţiei din Chişinău, se preface în continuare că nimic nu s-a întâmplat. Nici Ministerul, care ar fi trebuit să bată cu pumnul în masă, nu face eforturi să-şi ascundă nepăsarea în această problemă revoltătoare.
Prin urmare, dacă tot este fertil terenul, ruşii plusează. Aflu din surse sigure că şcoala în limba rusă, a cărei clădire este lipită de Liceul „Mihai Eminescu”, are planuri de transformare în liceu. Dar nu oricum, ci prin absorbţie. Sau un cuvânt pe placul ruşilor – anexare. Tot din surse sigure aflu că Executivul de la Bucureşti ar avea pregătit un plan de investiţie în construcţia unei săli de sport şi a unei cantine pentru Liceul „Mihai Eminescu”. Ei bine, aceştia sunt banii de care conducerea şcolii în lima rusă vrea să profite pentru a deveni liceu. Planul ar fi următorul: să se comaseze cu liceul în limba română şi să transformare într-un liceu mixt. Cu o cantină nouă. Cu o sală de sport nouă. Apoi, scoaterea limbii române şi înlocuirea ei cu „limba moldovenească”. Mană cerească, se subînţelege, şi pentru agenda dementă a lui Igor Dodon. Presiunile sunt enorme în acest moment. ENORME.
Chiar dacă, investiţional, Rusia cască plictisită în direcţia autonomiei găgăuze, şcoala în limba rusă este însă masiv susţinută financiar. Pentru că, aşa cum ştim şi ni se tot confirmă şi reconfirmă, Rusia nu se zgârceşte când vine vorba de politici identitare, de „fabrici” de asimilare etnică. Liceul „Mihaie Eminescu” este singurul cu predare română din UTA Găgăuzia, deci polul lingvistic esenţial al limbii române în regiune. În plus, standardele educaţionale atrag tot mai mulţi copii de etnie găgăuză, lucru deloc agreat de către ştabii administraţiei.
A folosi, acum, oricând de panicard ar suna, termenul de exterminare a limbii române în regiune de către autorităţile de la Moscova, în complicitate cu instituţia başcanului şi cu nepăsarea deja sordidă a Chişinăului, nu este o exagerare, este o realitate din ce în ce mai chinuitoare pentru copiii şi cadrele didactice ale Liceului.
Şi nu numai în sud-vestul Republicii Moldova se poartă exterminarea. Asta fac şi autorităţile ucrainene cu românii din Ucraina. Asta fac şi autorităţile sârbe cu românii din Serbia. Asta fac şi autorităţile bulgare cu românii din Bulgaria. Asta fac şi autorităţile ungare cu românii din Ungaria. Asta fac şi autorităţile albaneze cu aromânii din Albania. Totul pus între parantezele anemiei strategice a României în chestiunea comunităţilor istorice.
