România şi Republica Moldova trebuie să fie în relaţii foarte bune, fiindcă „nu numai istoria ne obligă, dar și geografia, tradițiile și limba comună”. Declaraţia îi aparţine amabasadorului României la Chişinău, Daniel Ioniţă, formulată în discuţiile pe care acesta le-a avut în cu preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon.
Daniel Ioniţă a subliniat acest amănunt într-un interviu pentru Deutsche Welle, în cadrul căreia a făcut mai multe afirmaţii privind relaţia dintre România şi Republica Moldova.
Întrebat dacă poziţia anti-românească a lui Igor Dodon va afecta relaţiile dintre cele două state, amabasadorul Daniel Ioniţă a răspuns: „Am avut mai multe întâlniri cu Președintele Dodon, prilej cu care am afirmat disponibilitatea noastră comună de a avea foarte bune relații, fiindcă nu numai istoria ne obligă, dar și geografia, tradițiile și limba comună. Chiar și dânsul a menționat că relația trebuie să fie ca între doi frați. Tot în cadrul acestor întrevederi, i-am comunicat obiectivele majore pe care România le urmărește în R. Moldova, care sunt foarte clare și transparente”.
Diplomatul a caracterizat relaţiile dintre România şi Republica Moldova ca fiind unele speciale, „care se bazează pe o comuniune de istorie, de valori, de tradiții, de limbă”.
Un alt subiect abordat în interviu a vizat proiectele bilaterale. La acest capitol, Daniel Ioniţă a precizat că România „a făcut mult și va trebui să facă în continuare foarte mult în domeniul educației”. „Și aici aș menţiona bursele pe care statul român le oferă cu generozitate tinerilor din R. Moldova, dar şi programele de odihnă pentru copii și studenți. În domeniul acesta s-ar înscrie și microbuzele care au fost donate de Guvernul României pentru școlile din R. Moldova, dar şi programul de renovare a grădinițelor și a instituțiilor preșcolare. Astfel, peste 800 de instituții, adică aproximativ jumătate dintre cele existente, au fost renovate cu bani oferiți de Guvernul român. Acest program va continua și în perioada următoare, pentru că este important să dai speranța unei vieți mai bune”, a adăugat ambasadorul României la Chişinău.
Rugat să facă o caracterizare a relaţiilor dintre România şi Republica Moldova prin raportare la Acordul de Asociere cu UE, Daniel Ioniţă a spus: „În primul rând, peste 60% din comerțul exterior al R. Moldova este cu spațiul european și, de fapt, în mare parte realizat cu România. Iar, pe anul trecut, cifrele de schimburi comerciale bilaterale au depășit frumoasa sumă de 1 miliard de dolari SUA. Tot în acest context, pot menționa că există un foarte mare număr de companii românești care operează atât în România, cât și în R. Moldova, dar și că există o foarte mare disponibilitate de creștere a acestora. Așadar, în domeniul afacerilor și al comerțului, lucrurile merg de la sine și evident în ceea ce ne privește noi încercăm să le încurajăm de la nivelul dialogului cu structurile guvernamentale, tocmai pentru a fi siguri că aceste relații economice vor intra într-o zonă în care vor fi ferite de orice influență politică sau de anumite legi discreționare”.
În ceea ce priveşte prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni la Chişinău, Daniel Ioniţă a făcut următoarele declaraţii: „Și eu am constatat că există un orizont foarte mare de așteptare din partea cetățenilor. Poate și din faptul că fundația acestui gazoduct a fost pusă cu ceva timp în urmă, iar așteptările firești sunt unele situate la cote înalte. Pe de altă parte, un proiect strategic de asemenea importanță nu poate fi construit de azi pe mâine. Și în ceea ce mă privește sunt în măsură să vă spun că, la momentul discuției noastre, proiectul respectiv este încadrat în niște parametri foarte clari de dezvoltare. Probabil, în următoarele luni va fi finalizat și proiectul tehnic. Au fost practic găsite surse potențiale de finanțare și găsiți partenerii de dezvoltare, au fost semnate niște contracte de colaborare între entitățile de pe ambele maluri, care sunt responsabile de studiile de fezabilitate. Au fost reuniunile de lucru pe probleme energetice, care au stabilit care sunt pașii următori și încadrarea acestora într-un calendar. Știu că în prima parte a acestui an proiectul tehnic al extensiei Ungheni-Chișinău va fi finalizat, urmând ca după aceea să fie finalizată etapa următoare, care presupune construcția propriu-zisă, cu obiectivul comun ca proiectul să fie finalizat în 2018, iar la începutul lui 2019 să fie dat în exploatare”.
Citiţi aici interviul integral.
