Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a declarat că spațiul comun comunicațional cu Republica Moldova este un proiect care trebuie dezvoltat și replicat cel puțin pentru comunitățile de români din Serbia.
„Există un proiect care este demarat deja, Spațiul comun comunicațional, cu Republica Moldova, un proiect la care trebuie să ne uităm în continuare, să vedem cum îl putem extinde și, de asemenea, încercăm să replicăm acest proiect și pentru alte comunități istorice, cel mai probabil pentru românii din Serbia, care sunt foarte interesați de mass-media în limba română”, a precizat ministrul într-un interviu acordat agenției Agerpres.
În ceea ce privește marcarea Centenarului Marii Uniri, ministrul Andreea Păstârnac a spus că există un obiectiv asumat și coordonat cu Ministerul Culturii, „proiecte care sunt deja într-un calendar al Institutului Hurmuzachi, care e unul din partenerii noștri de cooperare și în acest calendar național se vor regăsi și proiectele ministerului”.Păstârnac a explicat că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va explica asociațiilor din afara granițelor țării calendarul național, astfel încât să își identifice proiectele care corespund interesului lor. „Cred că acesta va fi poate un test extraordinar de dialog pentru minister în fața asociațiilor, atât din comunitățile istorice, cât și din Europa”, a punctat ministrul.
Citiți aici interviul integral.
În noiembrie 2015, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că „Republica Moldova este un stat vecin cu care împărtăşim aceeaşi istorie, aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură. În acest sens, vom încerca să rupem toate barierele comunicaţionale dintre noi şi vom iniţia demersuri privind instituirea unui spaţiu comunicaţional comun între România şi Republica Moldova, astfel încât instituţiile audiovizualului din România şi din Republica Moldova să aibă acces reciproc, liber şi gratuit. Dorim să creăm un spaţiu în care vorbitorii de limbă română de pe ambele maluri ale Prutului să se simta liberi, acasă, în propria lor limbă. (…) Prin spaţiu audiovizual comun mă refer la faptul că atât românii din Republica Moldova, cât şi românii din România trebuie să aibă acces la canale de televiziune în limba română şi la posturi de radio in limba română. Din păcate, presa de limba română întâmpină probleme în Republica Moldova şi numai prin ruperea barierelor la nivel audiovizual putem impulsiona prezenţa culturii române şi identităţii naţionale în Republica Moldova. De asemenea, este foarte important ca şi românii din România să aibă acces la ştiri, la informaţii, despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Numai prin schimbul de informaţii, acces la spaţiul audiovizual comun, putem să ne apropiem, având în vedere că avem aceeaşi limbă, aceeaşi cultură, suntem două state, o singură naţiune.” De asemenea, Stoenescu anunţa deschiderea de „staţii locale de radio şi de televiziune româneşti” în Republica Moldova, aspect de o importanță majoră pentru populația dintre Prut și Nistru. Intențiile ministrului delegat nu s-au concretizat, însă o inițiativă a societății civile unioniste în domeniul mass-media a devenit realitate: Unirea TV, în parteneriat cu 10 TV.
În Republica Moldova, proporția de mass-media de limbă rusă este covârșitoare față de cea de limbă română – de peste 80% și prin intermediul acesteia se manifestă direct și agresiv propaganda rusă.
