Reprezentare politică, dreptul la educație în limba maternă, la serviciu religios și acces la mass-media sunt câteva aspecte discutate în perioada 22-24 februarie de o delegație a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor cu reprezentanți ai comunitatilor de români din Serbia (Voievodina și Timoc) și cu autorități de la Belgrad.
Delegația a fost formată din președintele Comisiei, Constantin Codreanu (PMP), vicepreședintele Matei Dobrovie (USR), secretar Sebastian Radu (PSD) și Marilen Pirtea (PNL), care au avut convorbiri cu Oana-Cristina Popa, ambasadorul României în Serbia, conducerea Consiliului Național al Minorității Naționale Române (CNMNR), cu membrii Comisiei pentru diasporă şi sârbii din regiune, din Adunarea Națională a Republicii Serbia, consulul general de la Zajcear, Marius Dilof, și gerantul interimar al Consulatului general al României la Vârșeț, precum și înalți reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Române.
Potrivit unui comunicat de presă, în discuțiile cu omologii sârbi, parlamentarii români au subliniat importanța respectării de către Serbia a principiului recipriocității, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecție a minorităților naționale.
De asemenea, delegatia a insistat asupra deblocării activității Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe privind minoritățile naționale, prin numirea unui co-președinte din partea Serbiei.
Parlamentarii români au adresat omologilor sârbi invitația de a face o vizită în România și de a continua dialogul pe tema minorităților. La rândul lor, aceștia s-au angajat să transmită către Ministerul sârb de Externe solicitarea de a debloca activitatea comisiei mixte prin numirea unui co-președinte.
O altă temă pe care parlamentarii români au discutat-o cu cei sârbi a fost recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei. Ei au invocat faptul că dreptul la libertatea de religie este unul universal și este legat de criteriile de la Copenhaga, pe care Serbia trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la UE, nu e vorba doar de o negociere între Biserica Ortodoxă Sârbă și Română.
Pe de altă parte, membrii delegației române au avut întâlniri cu un număr important de reprezentanți ai minorității române, în cadrul cărora au fost discutate problemele întâlnite de aceștia în Voievodina și Timoc. Astfel, dacă în Voievodina există progrese în ceea ce privește drepturile minorităților, nu se poate spune același lucru despre Serbia de Răsărit, se mai menționează în comunicat.
Cele mai importante probleme semnalate au fost cele referitoare la educația în limba română, de către liderii asociațiilor din Timoc. Nu există manuale pentru studierea disciplinei opționale ”„limba română cu elemente de cultură națională”. În plus, limba română se predă în școală opțional, numai după o anchetă, doar la ore nepotrivite și nu există suficiente cadre didactice pentru predarea ei. De asemenea, este important de subliniat faptul că nu există spații accesibile minorității românești, unde să poată desfășura activități educativ-culturale.
A fost discutată și problema divizării artificiale a comunității române în români și vlahi, considerate minorități distincte de către statul sârb, dar și despre cele două organisme care funcționează ca interfață între acestea și stat, primind toate finanțările – Consiliul Național al Minorității Române (CNMNR) și Consiliul Național al Minorității Naționale Vlahe (CNMNV).
Parlamentarii de la București anunță că în curând vor prezenta un raport privind problemele minorității române din Serbia, recomandări și posibile soluții la acestea.
