Mărțișorul românesc ar putea intra în curând în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Autorităţile din România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia au lucrat împreună la un proiect multinaţional pentru includerea mărţişorului în lista reprezentativă UNESCO, sub genericul „Practici culturale asociate zilei de 1 martie”.
Decizia referitoare la introducerea dosarului „Mărțișorului”, coordonat de România, în patrimoniul protejat de UNESCO, va fi luată la finalul acestui an.
Aria de răspândire a tradiției de 1 martie coincide cu teritoriile locuite de români nord-dunăreni și de comunitățile de români sud-dunăreni, indiferent că este vorba de ”vlahi” de pe Valea Timocului, de meglenoromâni sau de aromâni.
La Chișinău, ziua de 1 martie este una din cele mai importante din timpul anului şi marchează începutul primăverii. Simbolurile bicolore, numite „mărţişoare”, sunt confecţionate în ajunul sărbătorii, în familie, în şcoli, grădiniţe sau alte instituţii. Oamenii îşi dăruiesc unul altuia aceste simboluri ale primăverii şi le poartă primele zile ale lunii sau până la sfârşitul lunii, când le agaţă în pomii înfloriţi.