Pe 19 aprilie, pe pagina de Facebook a Ambasadei Federației Ruse în România a fost postată pentru scurt timp, o apreciere subiectivă asupra perioadei 1918-1940, în care frontiera româno-sovietică s-a aflat pe râul Nistru. Din păcate, analiza diplomaților ruși a fost ștearsă în scurt timp. Un răspuns oficial, pe cale diplomatică, este greu de conceput, întrucât identitatea diplomatului care a scris nota nu este cunoscută, textul nefiind semnat.
Cu toate acestea, ne propunem să oferim o reacție aprecierilor pe care statul rus, prin misiunea sa diplomatică, le dă realităților politice, sociale și economice din județele de nord-est ale României anilor 1918-1940. Înainte de a purcede la elucidarea punctelor esențiale puse în chestiune de partea rusă, ne exprimăm speranța că misiunea diplomatică a Federației Ruse la București nu a fost victima unui atac cibernetic, care, dacă a avut loc, cititorii următoarelor rânduri sunt rugați să le considere o simplă analiză socio-istorică a interbelicului est-european.
Având în vedere că Ion Inculeț, inițiatorul formării Sfatului Țării – ”Sovietului” Țării, era omul lui Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) la Chișinău, și acționa reprezentând Sovietul de la Petrograd, a fost o chestiune crucială asigurarea siguranței cetățenilor și posesiunilor acestora, între Prut și Nistru. Guvernoratul (Gubernia) Basarabiei devenise, în urma stabilizării frontului în Carpații de Curbură și pe linia Focșani-Nămoloasa-Galați, o zonă de relativă acalmie până în momentul preluării politice la Petrograd, prin lovitură de stat, de către Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) și gruparea sa din Partidul Social-Democrat Muncitoresc Rus, numită ”fracțiunea bolșevică”, redenumită ulterior Partidul Comunist Rus (al bolșevicilor). După 7 noiembrie 1917, când gruparea leninistă adoptă decretele nr. 1, 2, și 3, cu privire la pământ (împoprietărire), presă (cenzură, măsură criticată aspru de bolșevicii care susțineau libertatea presei) și drepturile popoarelor din Rusia, Ion Inculeț este trimis de Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) la Chișinău pentru a forma un Soviet local. Ceea ce Inculeț face, traducând ”soviet” din rusă în română în mod convenabil pentru sine, întrucât denumirea Parlamentului Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) relua unul din numele alternative pentru consiliile medievale ale monarhilor români din Țara Românească și Moldova (”Sfatul Țării”, transformat în Divanul Țării, Divanul Domnului, Divanul Domnesc, după finalizarea constituirii relațiilor sociale de tip feudal și intrarea în orbita culturală și civilizațională a Imperiului Otoman). În urma tratativelor dintre Ion Inculeț, nobil rus de origine geografică basarabeană, având ca limbă maternă rusa și fiind de origine etnică rusă, și Vladimir Ilici Ulianov (Lenin), Consiliul Comisarilor Poporului, structura guvernamentală constituită de fracțiunea bolșevică a PSDMR, Consiliul Comisarilor Poporului, s-a dovedit a fi incapabilă de a asigura siguranța spatelui Frontului Românesc, având cartierul general la Odesa și fiind constituit din trupe aliate române și ruse. Însuflețiți de ideile leniniste cu privire la împroprietărire și doritori de a vedea încheierea unui război care dura de peste trei ani, mulți militari ruși, inclusiv ofițeri, și-au părăsit sectoarele de front în care erau dislocate unitățile lor și, pentru a se întoarce în locurile lor de origine, au trecut Prutul. În condițiile în care infracțiunile de dezertare a trupei și ofițerilor ruși luaseră un caracter generalizat, armata română a fost nevoită să ia măsuri suplimentare pentru securizarea teritoriului național rămas în afara zonei de ocupație germană, inclusiv pentru salvgardarea formei de stat tradiționale pentru poporul român și în care România și-a proclamat independența de stat în 1877 – monarhia. În luna decembrie a anului 1917, în urma negocierilor dintre Vladimir Ilici Lenin și Ion Inculeț, ultimului i se ordonă să cheme armata română în Basarabia pentru a păzi depozitele de armament de reprezentanții nebolșevizați ai armatei țariste. Ofițerii superiori ruși din Cartierul general al Frontului Românesc care împărtășeau ideile lui Lenin constituie un Comitet Extraordinar al frontului, numit RUMCEROD (Rum – România, Cer – ”cerezvîciainîi” – extraordinar, Od – ”Odesa”). În acord cu principala susținătoare lui Vladimir Ulianov (Lenin), conducerea politică a Imperiului German care era interesată să scoată Imperiul Rus din război pentru a-și putea concentra atenția pe Frontul de vest împotriva Franței, RUMCEROD a admis multiplele cereri venite din partea locuitorilor Basarabiei de a face ordine și, prin intermediul agentului bolșevic Ion Inculeț și a guvernului constituit de acesta, Directoratul Basarabiei, a chemat armata română. În lumina cunoscutelor declarații ale lui Vladimir Lenin cu privire la românitatea locuitorilor autohtoni dintre Prut și Nistru și la faptul că limba vorbită de aceștia este limba română, chemarea armatei române în Basarabia apare drept ceea ce a fost în realitate – tentativa de a extinde propagandistic puterea regimului radical-maximalist bolșevic către România, pentru lichidarea Monarhiei Române și transformarea României într-o anexă a statului comunist mondial pe care Vladimir Ilici Lenin (Ulianov) îl proiecta împreună cu Lev Davîdovici Bronstein (Troțki) și cu Grigorii Ivanovici Zinoviev (Hirsch Apfelbaum), ultimul fiind șeful Internaționalei a III-a Internaționale comuniste (Komintern), subordonată exclusiv planurilor de extindere a dominației Petrogradului bolșevic asupra întregii planete.
Având în vedere contracararea ofensivei politice și armate a trupelor ruse care împărtășeau ideologia bolșevică, la Iași și la Galați, comportamentul trupelor române care au venit în Basarabia la invitația părții ruse reprezentate de Vladimir Lenin prin intermediul lui Ion Inculeț a fost, conform logicii oricărui război, îndreptată spre victoria deplină asupra inamicului – haosul provocat de trupele dezorganizate în elemente individuale care treceau prin Basarabia înapoi spre Ucraina și Rusia, conform chemărilor repetate ale lui Vladimir Lenin pentru încetarea rezistenței împotriva Puterilor Centrale.
Citiți aici articolul integral.
