Situația politică din Republica Moldova și România se îndreaptă vertiginos spre cel mai important proiect bilateral: Reunirea celor două state românești. Acest lucru a fost declarat de parlamentarul Constantin Codreanu la Luxemburg, unde în perioada 7-12 iulie are loc cea de-a 43-a sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF).
„România și Republica Moldova sunt părți ale aceluiași întreg, având în comun aceeași istorie, limbă, cultură, spiritualitate, precum și tradiționala apartenență la spațiul francofon. Ele au fost separate artificial în 1940, de către Germania hitleristă și Rusia stalinistă. Au urmat, sub ocupație sovietică, decenii de genocid etnic și cultural, ca în 1991 Republica Moldova să-și afirme apartenența la spațiul istoric, etnic și cultural românesc și să-și proclame independența față de Moscova. Acum, cele două state ale noastre – și o spun cu deplină justificare, întrucât dețin atât cetățenia României, cât și pe cea a Republicii Moldova – sunt în plin proces de reintegrare. România a devenit primul partener comercial al Chișinăului atât la capitolul importuri, cât și exporturi. Fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova și-a restabilit cetățenia română, iar alți o treime din locuitori au depus cereri în acest sens. Bucureștiul este prezent în Republica Moldova nu doar prin cei aproape 1 milion de cetățeni ai săi reintegrați în naționalitatea română, ci și prin proiecte de finanțare strategică: peste 900 de grădinițe din Basarabia au fost renovate, modernizate și dotate cu bani de la București. Proiecte strategice de reintegrare sunt și cele de interconexiune energetică, atât privind gazoductul Iași-Chișinău, cât și rețelele electrice de tensiune înaltă care vor asigura emanciparea energetică rapidă și completă a românilor basarabeni de sursele energetice rusești folosite astăzi drept pârghii de influență și control geopolitic. Într-o epocă nouă, a drepturilor și libertăților omului, și într-o Europă a proceselor de integrare aprofundată, Basarabia și România nu pot constitui o excepție de la regulă. Ele sunt condamnate să-și refacă unitatea distrusă în 1940 de cârdășia dintre fascism și comunism. După integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, următorul nostru proiect de țară este integrarea Republicii Moldova. Pe scurt, e vorba despre ReUnirea celor două state românești ale noastre”, a punctat deputatul Constantin Codreanu.
La actuala sesiune a APF participă peste 600 de parlamentari francofoni din întreaga lume și peste 20 de președinți de Parlamente naționale din statele care au aderat la Francofonie.
