Valentin Naumescu, conferențiar la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este de părere că dacă Ucraina ar reuși să spargă spre Vest blocada strategică a Rusiei prin aderarea la NATO, atunci atât România, cât și Republica Moldova ar fi avantajate.
În viziunea expertului de la Cluj, Statele Unite ale Americii ar susține aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică pentru a-și consolida prezența în Europa Centrală și de Est, aspect sugerat și de primirea la Casa Albă a președintelui României, Klaus Iohannis, dar și prin vizita președintelui Donald Trump în Polonia.
„Lunea trecută însă, președintele Porosenko a declarat, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, că Ucraina este pregătită să înceapă discuțiile de aderare la Alianță. La câteva zile după acest moment, suprinzător în raport cu amorțeala în care intrase de câțiva ani discuția despre aderarea Ucrainei, Kievul a anunțat că își va coordona acțiunile cu Georgia, pentru integrarea în NATO și Uniunea Europeană. În paralel, ca ripostă imediată, în estul Ucrainei, liderul separatiștilor ruși a anunțat, ca “ultimă ofertă de pace”, un proiect absurd de înlocuire a statului ucrainean cu un alt stat, federal, numit “mica Rusie”, având capitala la Donețk. Evident, o prostie propagandistică lipsită de orice fundament, pe care nu o va lua nimeni în considerare, dar care este menită să arate că există „viziuni diferite” la Kiev și Donețk cu privire la viitorul Ucrainei, deci orice este posibil de acum înainte. Practic, Rusia a arătat imediat pisica Ucrainei şi Occidentului”, scrie Naumescu în Contributors.
Valentin Naumescu susține că încrederea Kievului în perspectiva aderării la NATO se explică ca urmare a „reformulării spectaculoase a politicii externe a administrației Trump”, de la „izolaționismul și apropierea de Rusia” la „o atitudine pro-activă”, „dispusă să pună Rusia la punct în câteva dosare restante de pe vremea lui Obama (Ucraina, Siria), adică revenind la discursul de promovare internaţională a democraţiei, libertăţilor şi drepturilor omului şi la tradiţia republicană a preşedinţilor Bush şi Reagan”.
„Este foarte posibil ca şi celelalte două ţări de limbă engleză din NATO, Marea Britanie şi Canada, să susţină aderarea Ucrainei la Alianţă, nu numai în baza relaţiei tradiţionale cu Statele Unite, dar şi din motive proprii diferite, Marea Britanie fiind în plin proces de Brexit şi dorind să-şi sporească pârghiile de acţiune în relaţia cu nucleul dur franco-german, iar Canada având o puternică şi influentă comunitate ucraineană, care are un cuvânt de spus la viitoarele alegeri”, mai punctează expertul.
Naumescu este, însă, sceptic cu privire la reușita Ucrainei. „În fond, s-ar putea repeta situaţia din 2008, când Bush a propus aliaţilor europeni, la Bucureşti, invitarea Ucrainei în NATO, dar Germania şi Franţa s-au opus. Pentru România şi regiunea noastră, inclusiv pentru Republica Moldova, aderarea Ucrainei la NATO ar fi un mare câştig, din motive pe care este prematur să le discutăm acum”, conchide acesta.
