Deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a adresat luni o scrisoare prim-ministrului României, Mihai Tudose, cerând adoptarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, care să rezolve problema zecilor de mii de tineri cetățeni români care sunt tratați abuziv drept ”non-cetățeni” de către reprezentanții unor instituții publice din România.
În scrisoarea parlamentarului se precizează:
„Stimate domnule Prim-ministru,
Așa cum bine cunoașteți, urmare a unor interpretări diferite ale legislație românești în vigoare (Legea cetățeniei române nr. 21/1991 și Legea cu privire la actele de stare civilă nr. 119/1996) și aplicării neunitare și neuniforme a acesteia de către diverse autorități ale Statului român, există la ora actuală un număr foarte mare de cetățeni români care s-au pomenit în situația de ”non-cetățeni”, chiar dacă dețin acte de identitate românești (pașapoarte) confirmatoare a deținerii cetățeniei române. Potrivit unor estimări, numărul cetățenilor români ajunși peste noapte ”non-cetățeni” s-ar ridica la câteva zeci de mii, deci putem vorbi despre o categorie întreagă de concetățeni ai noștri care s-au pomenit, în mod absurd, într-o asemenea situație.
Este vorba, în principal, de persoane minore sau majore care provin din Republica Moldova și Ucraina și care, la momentul redobândirii cetățeniei române, potrivit legii, de către părinții lor erau minori au primit cetățenia română ope legis.
Subiectul este de mare sensibilitate. Presa de limbă română de pe ambele maluri ale Prutului a abordat pe larg în ultimele luni drama trăită de tinerii noștri concetățeni tratați de unele autorități ale Statului român drept ”non-cetățeni” sau ”cetățeni din eroare”, subliniind prejudiciul politic și de imagine imens adus României.
Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a fost sesizată asupra unor multiple cazuri în care autoritățile de frontieră ale României au confiscat actele de identitate românești ale unor minori, precum și asupra foarte multor cazuri în care persoanelor considerate a nu mai fi cetățeni români, sub pretextul eliberării anterioare a actelor de identitate românești ”din eroare”, li s-a refuzat perfectarea de pașapoarte noi în locul celor expirate. Faptul a generat un val de indignare justificată în rândul românilor care trăiesc această dramă și există rumori tot mai intense că se pregătesc proteste stradale în capitalele celor două state românești ale noastre, București și Chișinău, dar și la Bruxelles și în alte orașe din statele Uniunii Europene.
Vă facem cunoscut că în prima jumătate a anului 2017 am organizat mai multe ședințe ale Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, luând în dezbatere această problematică. Am purtat discuții, atât la sediul Parlamentului, cât și la sediile mai multor autorități centrale ale Statului român cu șefii și reprezentanții Autorității Naționale pentru Cetățenie, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Direcției Generale Pașapoarte, Direcției pentru Evidența Pașapoartelor și Administrarea Bazelor de Date, ai altor factori implicați. De asemenea, această problematică a făcut obiectul interpelărilor noastre parlamentare.
Factorii administrativi și politici cu care am abordat subiectul tinerilor noștri concetățeni tratați drept ”non-cetățeni” sau ”cetățeni din eroare” au fost unanimi în părerea că situația trebuie depășită, de o manieră demnă și corectă, prin modificarea și completarea cadrului legislativ actual.
Vom preciza că această largă categorie de ”non-cetățeni” sau de așa-ziși ”cetățeni din eroare” îi cuprinde doar pe acei minori care au domiciliul în afara României, nu și pe cei care, aflați în situații juridice identice, și-au stabilit domiciliul în interiorul granițelor României. Faptul ridică serioase și temeinice chestiuni privind diferența de tratament, practicile neuniforme ale autorităților Statului român, existența unor regretabile carențe și coliziuni legislative și, în definitiv, privind autoritatea și prestigiul României ca stat național și de drept.
Legea cetățeniei române nr. 21/1991 prevede în mod expres o singură condiţie pentru obţinerea cetăţeniei române de către copilul minor al unui cetățean străin sau fără cetăţenie care a dobândit cetățenia română şi anume ca la data dobândirii cetăţeniei de către părinţi sau de către unul din părinţi copilul să fi avut vârsta de până la 18 ani.
Am constatat cu regret că unele autorități ale Statului român nu interpretează corect, în favoarea cetățenilor români, și nu aplică în practică prevederile articolului 9 alin. (4) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, care spun că “În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (2) şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (5) sau (7), părinții sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată”. În sensul acestor prevederi legale, pentru minor, dobândirea cetățeniei române decurge automat, ope legis, din legătura de filiație, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române, odată cu cererea părinților. Acest model este aplicat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
Interpretările eronate și abuzive din partea unor funcționari români, defavorabile cetățenilor români și intereselor legitime ale Statului Român, sunt pretextate prin faptul că formularea unei cereri de înscriere sau transcriere în condițiile Legii cu privire la actele de stare civilă nr. 119/1996 a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româneşti ar semnifica și manifestarea expresă de voință în dobândirea de către minor a cetățeniei române.
Avem pe față un caz clasic și profund regretabil de coliziune juridică care, prin caracterul său conflictual, destabilizează şi împiedică funcţionarea normală a sistemului de drept, influenţând negativ relaţiile sociale pe care le reglementează cele două legi menționate mai sus (Legea cetățeniei române și Legea cu privire la actele de stare civilă) şi ordinea de drept în general, reprezentând defecte juridice. Evident, aceste defecte juridice sunt reparabile prin amendarea cadrului legislativ actual.
Până la o intervenție reparatorie însă, fie prin adoptarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului, fie prin adoptarea unei legi de către Parlament, considerăm că este extrem de important ca, în cazul coliziunii juridice amintite mai sus și deocamdată nesoluționate, cetățenilor români să li se aplice cu prioritate, potrivit principiilor generale de drept valabile în România, norma legală maxim favorizantă, nu cea maxim defavorizantă.
Pe parcursul anului curent am sesizat în mod oficial și repetat Ministerul Justiției și Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) asupra situației, am avut discuții la sediul Ministerului Justiției și la cel al ANC cu șefii celor două instituții competente în domeniu, ajungând de comun acord la concluzia că singura soluție practică ce se impune cu maximă necesitate este completarea și modificarea legislației române. Urmare a acestor discuții, ANC a emis un punct de vedere, transmis Ministerului Justiției, care a servit drept temei pentru elaborarea unui proiect de lege.
Astfel, Ministerul Justiției a elaborat în acest sens un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, proiect pe care l-am salutat, găsindu-l foarte potrivit și în măsură deplină să rezolve problema largii categorii de ”non-cetățeni” sau ”cetățeni din eroare” și să soluționeze coliziunea juridică dintre prevederile Legii cetățeniei române nr. 21/1991 și cele ale Legii cu privire la actele de stare civilă nr. 119/1996.
Proiectul de lege răspunde criteriilor de euroconformitate, fiind compatibil cu prevederile Legii nr. 396/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene asupra cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997. Totodată, în cazul adoptării, acesta nu va avea impact financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, neavând niciun fel de influență financiară
Între altele, proiectul elaborat de către Ministerul Justiției prevede:
”Art. II – (1) Sunt cetăţeni români de la data dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, unul dintre părinți, persoanele care au obținut până la data intrării în vigoare a prezentei legi înscrierea ori transcrierea în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în registrele de stare civilă româneşti, în temeiul dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, unul dintre părinți.
(2) Cererile de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă româneşti, în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în temeiul dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, unul dintre părinți, aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se soluționează ținându-se seama de dispozițiile alin. (1).
(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și cererilor de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă româneşti, în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în temeiul dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, unul dintre părinți, respinse până la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin depunerea de noi cereri de către persoanele interesate. Prin derogare de la prevederile alin. (1) și (2), data dobândirii cetățeniei române este data înscrierii sau transcrierii în registrele de stare civilă româneşti, în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine.
(4) Autoritățile publice cu atribuții în aplicarea dispozițiilor alin. (1) – (3) pot încheia protocoale de colaborare cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie, care se aprobă prin ordin al miniștrilor de resort.”
Chiar dacă proiectul de lege fusese elaborat de mai mult timp, acesta fost făcut public de către Ministerul Justiției, la cererile noastre oficiale insistente și repetate, abia la 31 mai 2017, iar în data de 15 iunie 2017 proiectul a fost supus unei dezbateri publice la sediul ministerului.
Nu există deocamdată avizele favorabile ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Legislativ asupra respectivului proiect de lege.
Așa cum se știe, procedurile legislative durează luni de zile, iar uneori și mai mult, iar chestiunea în care vă scriem este una de maximă urgență.
Am remarcat cu multă satisfacție și speranță faptul că în cadrul conferinței de presă pe care ați susținut-o la Chișinău, în data de 21 iulie 2017, împreună cu premierul Pavel Filip, v-ați arătat disponibilitatea de a găsi o soluție a problemei ”non-cetățenilor” care și-au dobândit cetățenia română și și-au perfectat actele de identitate românești ope legis fiind minori, astfel încât aceasta să fie rezolvată.
Ținând cont de cele expuse mai sus și date fiind caracterul excepțional și urgența situației, vă adresez respectuos rugămintea de a uza de dreptul dumneavoastră legal de inițiativă și să introduceți pe ordinea de zi a unei cât mai apropiate ședințe a Guvernului României adoptarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului care să preia integral textul proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 elaborat de Ministerul Justiției și făcut public pe 31 mai 2017.
Adoptarea unei asemenea Ordonanțe de Urgență a Guvernului ar însemna rezolvarea corectă a coliziunii juridice menționate mai sus, dar, ceea ce este cu mult mai important, ar pune capăt dramei prin care trec zeci de mii de concetățeni care s-au pomenit fără voia sau vina lor în situația ingrată și absurdă de ”non-cetățeni”.
Cabinetul pe care îl conduceți și dumneavoastră personal aveți ocazia să intrați astfel în istorie ca unul care a acționat prompt și corect în interesul românilor, încât aceștia să-și poată recăpăta drepturile care li se cuvin conform Constituției și legilor României, precum și încrederea, acum clătinată, din păcate, în Statul român.
Vă rog, stimate domnule Prim-ministru Mihai TUDOSE, să primiți cu această ocazie asigurarea deplinului nostru respect”.
