Ce își doresc românii timoceni? Este o întrebare la care lesne poți afla răspuns dacă participi la un eveniment din comunitatea celor 300.000 de etnici români din Serbia de răsărit. Să luăm ca reper Ziua Limbii Române, sărbătorită anual pe 31 august.
La Biblioteca Națională din Bor a avut loc conferința „Sinonimia vlah/român – provocări și realități. Graiuri vorbite de românii/vlahii din Timoc”, organizată de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”.
Un cuvânt de salut a fost adresat de conducerea bibliotecii, de moderatorul conferinței, Zavișa Jurj, președintele Asociației „Ariadnae Filum” și de reprezentanții Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, care au transmis mesajul directorului general adjunct, Nicolae Brînzea.
„Venim în această zi de sărbătoare, în care omagiem limba română, cu un mesaj de felicitare, dar și de încurajare pentru toți vorbitorii de limbă română din Valea Timocului. Felicitări pentru capacitatea extraordinară de a păstra intactă o limbă nu scrisă, ci doar vorbită. Au vorbit-o străbunicii, bunicii, părinții și pe care se străduie să o vorbească și copiii. Încurajare pentru eforturile care trebuie depuse, în parteneriat, ca limba română să reziste. (…). Institutul <<Eudoxiu Hurmuzachi>> vă asigură că va continua proiectele destinate etnicilor români din Serbia, cu accent pe utilizarea limbii române și în alt spațiu decât cel privat. Limba română rămâne factorul care ne unește și care reflectă conștiința comună a destinului românesc”, a transmis Nicolae Brînzea.
Cele peste 100 de persoane de toate vârstele prezente la eveniment au audiat apoi prelegerea susținută de etnograful și lingvistul Slavoljub Gațovici, autor al seriei de Lucrări selectate privind Istoria Românilor/Vlahilor din Serbia de Răsărit în cinci cărți. Limba română s-a format și a evoluat de-a lungul Dunării, graiul timocean fiind o mărturie a acestui aspect. Controversa referitoare la graiul timocean ca limbă vlahă nu are fundament științific, ci doar o origine pur politică, croită de autoritățile sârbești, teză care poate fi combătută numai prin folosirea limbii române în școli și în biserici, fără piedici, fără presiuni, fără tertipuri. Limba vorbită de românii din Timocul sârbesc este o variantă a limbii române, nu o limbă distinctă.
„Asta a fost limba bătrânilor noștri, a strămoșilor noștri și au vorbit-o sute de ani. Pe mine nimeni nu m-a întrebat<<vrei să înveți românește ori nu?>> Eu am învățat-o pentru că așa s-a vorbit în casă. Voi toți care sunteți români de-aici, din sate românești, nu tot așa ați învățat limba, de la părinții voștri?”, a întrebat părintele Boian Alexandrovici, născut la Negotin. Acesta a tras un semnal de alarmă în legătură cu părinții care preferă, de frică, să își învețe copiii să vorbească în limba sârbă. „Problema aia e că copiii ăia nu o să știe niciodată limba română ca bătrânii, dar nici sârba ca aceia născuți în sate sârbești”, a subliniat părintele Alexandrovici. „Să țineți credința și limba pe care Dumnezeu v-a dat-o!”, a fost îndemnul părintelui.
În continuarea serii, părintele Petru Hogea, care conduce Corul Protopopiatului Daciei Ripensis „Sf. Mucenic Ioan Valahul”, a cântat imnul românilor timoceni. ,,În credință si-n Unire să stăm fără de clintire!„, este una dintre chemările imnului.
Programul evenimentului a fost completat de moșu’ Miroslav Ciulin, care a interpretat cântece bătrânești din tezaurul folcloric al rumânilor timoceni, dar și de copii care au cântat și recitat în limba română. Una dintre poeziile recitate a fost „Hora Unirii”. „Amândoi suntem de-o mamă,/De-o făptură și de-o seamă,/Ca doi brazi într-o tulpină,/Ca doi ochi într-o lumină” s-a auzit de Ziua Limbii Române la Bor.
La finalul conferinței, Asociația „Ariadnae Filum” a înmânat diplome tuturor celor care au contribuit la reușita serii.
Așadar, ce își doresc românii timoceni în zi de sărbătoare, dar și în viața de zi cu zi? Să (mai) fie.
Foto: InfoPrut
