Agerpres a sprijinit întotdeauna informarea corectă a românilor de peste hotare, a afirmat, joi, Magdalena Bunea, director Marketing-PR Agenţia Naţională de Presă, moderatorul panelului „Presa românească în lume”, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, din cadrul celei de-a VI-a conferinţe internaţionale „Ziua Agenţiilor de Presă”, manifestare organizată de Rador, la sala Paris Rive Droite a Hotelului Novotel din Capitală.
Ea a informat că, prin fluxul „Diaspora”, Agerpres oferă ştiri – politice, sociale, economice, culturale – unui număr de aproximativ 150 de asociaţii şi 189 formaţiuni de presă din afara ţării, unele mai mici, altele mai mari, cum este „Faptul divers”, din Canada.
„Din păcate nu am ajuns să luăm informaţii şi invers, de la ei către noi, din cauză că nu ştim dacă aceasta este veridică”, a spus Magdalena Bunea.
O situaţie dramatică a prezentat Dusan Pruvolovic, Timoc Press, Serbia, care a afirmat că „vlahii (românii) de la sud de Dunăre, din Serbia de Nord-Est, nu mai au nici un drept, statul sârb considerând limba sârbă ca limba lor maternă. „Românii din Serbia n-au şcoli în limba română şi nici nu ştiu să citească în limba română”, a spus Dusan Pruvolovic, care a menţionat că probleme similare au şi românii timoceni din Bulgaria şi cei din Croaţia, Bosnia, Grecia, Albania.
Potrivit lui Pruvolovic, „de mare ajutor” pentru românii din Serbia ar fi jurnaliştii pregătiţi în România, dar care să se întoarcă în Serbia, Marian Petcu, conf. univ. dr. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Bucureşti, propunând ca soluţie organizarea unor şcoli de vară în care să fie „şcoliţi” jurnalişti.
„E o problemă foarte mare. Problema este la românii din Serbia şi nu la sârbi. Românii aceia trebuie treziţi. Problema e că unii s-au declarat vlahi, ajutând foarte mult statul sârbesc. Vlah este un termen nou adoptat de românii din Serbia. ‘Sunt vlah, dar nu sunt român’, spun ei, fără să-i întrebe cineva”, a spus Dusan Pruvolovic.
În ceea ce priveşte situaţia şcolilor şi bisericilor din Serbia, Pruvolovic a spus că s-ar putea să existe aceste instituţii, dar să nu existe enoriaşi şi elevi. „Profesori aducem, dar ce facem cu elevii”, a spus Pruvolovic.
El a subliniat că este foarte important ca media româneşti să pătrundă în Serbia, „să înţeleagă şi românii şi sârbii că nu este o problemă să fii minoritate în Serbia”.
Răspunzând unei întrebări Agerpres, Dusan Pruvolovic a afirmat că „este nevoie de o strategie nouă care să fie realizată de statul român, de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, aşa cum o are pentru românii din emigraţie, strategie realizată împreună cu românii din Serbia”.
„Din păcate nu avem nimic românesc, nici consulat, nici centru de cultură, nici firme româneşti în Serbia de Nord-Est”, a mai spus ziaristul român din Serbia.
„Cred că ei vor să-i asistăm să-şi redescopere românitatea lor”, a spus şi Marian Petcu.
Vitalie Zâgrea, Radio Ucraina International şi ziarul Libertatea Cuvântului, Ucraina, a spus că 4,25 ore pe zi în limba română, difuzate pe satelit şi pe unde medii pot fi recepţionate în toată lumea.
El a mulţumit Agerpres pentru că trimite gratuit un flux de ştiri românilor din Ucraina.
Vlad Ţurcanu, Arena FM, Republica Moldova, susţine că vorbitorii de limbă română din Republica Moldova au afirmat că televiziunile din Moscova ştiu foarte bine să-şi împacheteze informaţia, Pervâi Canal deţinând 35% din cota de piaţă, urmată de televiziunea naţională din Republica Moldova cu 15%.
Cornel Ciobanu, Arena FM, Republica Moldova, corespondent Agerpres, a arătat că ziarele cu tirajele cele mai mari sunt cele ruseşti, iar Victoria Coroban, Arena FM, Republica Moldova, absolventă de jurnalism la Bucureşti, a spus că postul de radio la care lucrează încearcă să impună standardele Radio România în media de la Chişinău.
Potrivit reprezentantului de presă al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului, acesta „dezvoltă o serie de proiecte care încearcă să susţină mediul asociativ românesc din Serbia, Bulgaria, Ucraina, pentru a se dezvolta şi a respinge astfel de politici de asimilare.
Pe parcursul manifestării, Michael Palmer, specialist internaţional agenţii de presă, profesor la Universitatea Sorbona, a subliniat, prin telefon, importanţa agenţiilor de presă pe piaţa internaţională media.
„Adeseori, în limba franceză presa a fost asociată cu „libertatea presei”, în prezent prin dezvoltarea internetului şi a reţelei on-line au fost create tensiuni, probleme, dar şi oportunităţi, bulversând peisajul media internaţional”, a spus prof. Palmer, care a menţionat că are „impresia că apar probleme deontologice, de verificarea surselor de informare şi în acelaşi timp marile agenţii câştigă un plus de valoare, deoarece sunt recunoscute ca fiind capabile să ofere o informaţie obiectivă, sigură şi verificată”. În acelaşi context, Michael Palmer a fost de părere că, în mediile anglofone, asistăm la „financiarizarea informaţiei”, adică factorii mercantili, din ce în ce mai prezenţi, sunt luaţi în seamă în logica prezentării informaţiei jurnalistice.
„Dincolo de aceste aspecte, agenţiile de presă din lume se descurcă din ce în ce mai bine şi, după exemplul France Prese, folosesc aceste noi oportunităţi în dezvoltarea şi diversificarea ofertei lor”, a mai spus Michael Palmer.
Sursa: NOVANEWS.ro
Foto: Timoc press
