Se ştiu foarte puţine lucruri despre suferinţele îndurate de românii din stânga Prutului în timpul regimului sovietic. Tăcerea arhivelor de la Moscova nu permite reconstituirea represiunilor masive de după cel de-al Doilea Război Mondial. Această lipsă a documentelor şi studiilor permite noilor activişti să prezinte perioada sovietică ca una a fericirii, iar comunismul ar fi fost primit de basarabeni cu braţele deschise. În realitate basarabenii au luptat cu arma în mână împotriva invadatorilor bolşevici – însă rezistenţa basarabeană este extrem de puţin cunoscută.
Arhiva Mitrohin vine să arunce o palidă lumină asupra luptei anticomuniste a românilor din stânga Prutului din anii ’50 ai secolului trecut. Vasili Mitrohin, maior în arhivele KGB a copiat sau sustras între anii 1972 – 1984 o mulţime de documente referitoare la represiunile KGB. Mitrohin a fugit în Marea Britanie cu preţioasa sa arhivă în anul 1992 – iar dezvăluirile lui au provocat anchete parlamentare la Londra şi la Roma. Printre documentele din arhiva Mitrohin se găseşte şi dosarul LES (Pădure) care documentează infiltrarea şi capturarea unei reţele de rezistenţă anti-sovietică din Basrabia. Acest dosar a fost publicat de Woodrow Wilson International Center. Vă prezentăm în rândurile ce urmează traducerea integrală a dosarului LES, aşa cum a fost sintetizat de Vasili Mitrohin.
Organizaţiile antisovietice
În anii de după război, în Moldova activau în jur de 30 de organizaţii antisovietice şi bande înarmate (Uniunea Naţionaliştilor din Basarabia, Partidul Libertăţii, Sabia Adevărului şi alte grupuri de sectanţi şi organizaţii bisericeşti).
Organele de control ale Ministerului Securităţii Statului (MSS) din Moldova au descoperit şi arestat peste 250 de trădători, persoane care luau măsuri drastice împotriva unor grupuri şi, de asemenea, complici ai acestora. A fost lichidat Partidul Libertăţii, care a activa în perioada 1949-1950. Astfel de măsuri ale organelor de control au permis reducerea numărului de apariţii antisovietice şi naţionaliste.
Pe 17 iulie 1949, la departamentul raional din Kotovsk al Ministerului Securităţii Statului, cetăţeanca Klavdia Ivanovna Lazarenko, din satul Vasiel, s-a prezentat pentru a da declaraţii. Aceasta a povestit că, locuind în casa fostului chiabur Istrate, întâmplător a auzit dintr-o cameră alăturată o discuţie privind dorinţa de a rezolva unele probleme cu preşedintele consiliului local.
La discuţie au participat fiii lui Istrate, Ivan şi Nicolai, şi încă două persoane necunoscute. La un moment dat, unul dintre ei a pornit aparatul de radio şi au ascultat o emisiune în limba română, transmisă din America. Apoi, Ivan Istrate a propus ca imediat să fie trimis în satul Bagoi un om de-al lui, însă către cine şi cu ce scop Lazarenko nu a reuşit să audă. Ea însă consideră că era vorba de directorul şcolii din satul Bagoi. Femeia a mai spus că odată a observat la Ivan Istrate un pistol. Instruind-o, organele MSS i-au spus acesteia să stea cu ochii pe familia Istrate şi pe toţi cei care îi trec pragul. Nu după mult timp, Lazarenko a informat organele că în casa lui Istrate a avut loc o întâlnire la care au participat învăţătorul Victor Andreev, Ivan Papukciu, Vasile Darii, Semion Kalistredi şi preotul Mihail – toţi din raionul Kotovsk. Informatoarea a explicat că, de faţă cu ea, cei prezenţi la întâlnire au fost reţinuţi şi au vorbit mai mult despre noutăţi locale. Insă în momentul în care femeia a părăsit încăperea, tema discuţiilor a devenit alta. Lazarenko a auzit cum Nicolai Istrate a încercat să-i convingă pe cei prezenţi că uciderea preşedinţilor consiliilor locale şi a celor de la Coperativele Agricole de Producţie, la ora actuală, nu este oportună, deoarece ar provoca mult scandal şi ar duce la eşec.
Agentul Moriak
Studiind şi analizând materialele departamentului raional din Kotovsk, în cadrul departamentului 5 al Ministerului Securităţii Statului al Republicii, a fost observată o informaţie a agentului „Moriak” (marinar) din cadrul departamentului raional vecin Karpinensk. în informaţie se spunea că, pe 27 iulie, agentul s-a întâlnit cu un vechi prieten zootehnist, Ivan Andreev (fratele lui Victor Andreev, menţionat de Lazarenko), din satul Sofia. La întâlnirea cu Andreev, agentul „Moriak” s-a dat drept un om nedreptăţit de autorităţile sovietice. Andreev l-a compătimit şi i-a spus: „Nu-i nimic, nu te descuraja. Nu mai este mult până când toţi cei ca tine vor deveni oameni respectaţi”.
Agentul i-a jurat că discuţia nu va ieşi dintre cei patru pereţi, iar Andreev i-a povestit acestuia că, în Moldova, există o organizaţie naţionalistă care intenţionează să formeze în diferite raioane ale Republicii grupări mai mici pentru a se pregăti de atac asupra autorităţilor sovietice. Fratele acestuia, Victor, deja conduce o asfel de grupare în raionul Kotovsk şi l-a însărcinat şi pe el să creeze o organizaţie asemănătoare şi în raionul Karpinensk. De aceea, îi propune agentului „Moriak” să adere şi el la organizaţia naţionalistă. Prefăcându-se că este interesat de propunerea făcută, „Moriak” nu i-a dat un răspuns clar, însă i-a promis lui Andreev că se va mai gândi în acest sens.
În departamentul 5 al Ministerului Securităţii Statului a fost deschis un dosar cu numele „Les” (pădure) şi au fost întreprinse acţiuni speciale de lichidare a activităţilor ilegale. Când a luat decizia de a colabora cu organele de securitate, Lazarenko a solicitat măsuri de siguranţă şi şi-a ales numele de cod „Nina”. Misunea femeii era uşoară – trebuia să reţină numele celor care veneau acasă la Istrate şi, dacă este posibil, să comunice organelor intenţiile acestora. „Moriak”-ului i s-a spus să ţină cont de propunerea lui Ivan Andreev şi să intre în organizaţie, însă, totodată, să-şi eprime îndoielile în legătură cu posibilităţile ca activitatea acesteia să reuşească. „Moriak” trebuia ca, folosindu-se de relaţia de încredere pe care o avea cu Ivan Andreev, să identifice conducerea de bază a organizaţiei, participanţii, structura, scopurile şi obiectivele. Odată intrat în organizaţie, „Moriak” nu trebuia să manifeste o dorinţă foarte mare de lucru, să se abată de la a aduce noi membri, să nu primească armă şi să nu participe la acte teroriste. De fiecare dată, în cazul în care membrii organizaţiei vor încerca să pregătească acţiuni criminale, „Moriak” trebuie să ia toate măsurile necesare prevenirii unor asftel de acţiuni.
“Colaboratori cu experienţă”
Pentru coordonarea activităţii de contrainformare privind operaţiunea „Les”, conducerea MSS a trimis în raioanele Kotovsk şi Karpinensk colaboratori cu experienţă în domeniu. Însă acţiunile speciale, care trebuiau întreprinse în legătură cu acest dosar, nu au fost duse la bun sfârşit din cauza începerii, în iulie 1949, a evacuării elementelor străine din Moldova, printre care şi familia Istrate.
După o perioadă de timp, cu ajutorul „Ninei”, au devenit cunoscute noile adrese ale celor de care era nevoie şi organele MSS din Moldova au luat legătura cu colegii de contraspionaj, pentru efectuarea unor operaţiuni comune. Situaţia creată a arătat că atenţia organelor trebuia să se concentreze mai mult pe studierea cât mai detaliată a fraţilor Andreev şi a celor cu care aceştia aveau relaţii strânse.
„Moriak”, cu ajutorul lui Ivan şi al lui Andrei, a reşit să se întâlnească cu fratele său, Victor, care, în taină, i-a spus agentului că în satele Vasieni şi Manoileşti, din raionul Kotovsk, a existat o organizaţie clandestină, ai cărei membri analizau posibilităţile desfăşurării propagandei antisovietice în rândul populaţiei precum şi posibilitatea organizării unor atentate asupra membrilor de partide şi a simpatizanţilor sovietici. Organizaţia era condusă de fostul dascăl al lui Istrate, care, împreună cu alţi membri ai organizaţiei, au fost deportaţi din Moldova. De aceea, – a spus Andrei, – în prezent, obiectivul nostru este să alegem oameni de nădejde, care i-ar putea înlocui pe cei deportaţi.
Agentul Busuioc
Cu scopul demascării complicilor lui Andreev, organele au început să studieze nu numai relaţiile apropiate ale acestuia, dar şi pe cei judecaţi anterior pentru întreprindere de activităţi antisovietice şi pe cei care şi-au permis să se exprime împotriva regimului de la acea vreme. în timpul cercetărilor, organele i-au remarcat pe Vasile Vâlcu, pe care Departamentul 5 a pus demult ochii, şi pe prietenul său Ciorescu, ambii studenţi ai Institutului Pedagogic din Chişinău. Cei doi intenţionau să adune în jurul lor cât mai mulţi studenţi cu înclinaţie naţionalistă.
În operaţiunea „Les” a fost introdus agentul „Busuioc”, care, datorită activităţii sale operative, a reuşit să câştige încrederea celor doi studenţi. Deja în septembrie 1949, „Busuioc” a prezentat un raport în care se menţiona că Vâlcu i-a povestit lui Ciorescu despre existenţa unei organizaţii clandestine, condusă anterior de fraţii Istrate, iar pe urmă de Victor Andreev. A mai aflat că Viktor Andreev intenţionează să se întâlnească cu membrii Organizaţiei Naţionaliştilor Ucraineni (ONU), pentru crearea unor relaţii şi pentru a cunoaşte programul de activitate al organizaţiei. Ajutorul lui Andreev este Bivol, un fost student al Institutului Pedegogic din Chişinău. Peste câteva zile, agentul „Busuioc” află că Vasile Vâlcu a făcut o vizită în satul Ulma, din raionul Kotovsk, unde s-a întâlnit cu Bivol şi Andreev, care i-au promis că-i vor face rost de un pistol. Cei doi i-au spus lui Vâlcu că vor veni la Chişinău, pentru a se întâlni cu Ciorescu şi complicii săi.
Turnătorii se înmulţesc
Pentru descoperirea membrilor structurilor antisovietice, în operaţiunea „Les” au fost introduşi noi agenţi, dintre care unii au fost trimişi în raioanele Kotovsk şi Kiriensk. În satul Vasieni, în care locuia învăţătorul Grigorii Vâlcu şi alte cunoştinţe ale fraţilor Andreev, sub pretextul distribuirii ziarului republican pentru tineret, a fost trimit un agent bine verificat – „Vernîi” (loial).
Acesta trebuia să facă cunoştinţă cu Grigorii Vâlcu şi apoi cu fratele lui, Vasile, domiciliat în oraşul Chişinău. „Vernîi” a reuşit să îndeplinească cu succes misiunea. S-a apropiat de Grigorii Vâlcu şi de fratele acestuia, Vasile, care venea de la Chişinău; a descoperit un număr de persoane care şi-au permis să critice realitatea sovietică şi care şi-au exprimat dorinţa de a participa la lupta împotriva conducerii ţării.
„Busuioc” aflase că studenţii Vasile Vâlcu şi Ciorescu intenţionau să se deplaseze în raionul Kotovsk pentru a face rost, prin cunoştinţe, de arme şi a cerut să meargă împreună cu ei. Ajunşi, împreună cu Vasile Vâlcu, în satul Ulma, „Busuioc” a asistat la o întâlnire clandestină, care a avut loc în casa lui Constantin Guţu. în afară de ei şi de stăpânul casei, acolo se aflau Bivol şi Plămădeală, care se ascundeau de frică să nu fie deportaţi. Unul dintre cei prezenţi, Bivol, a dezvăluit că, până nu demult, pe teritoriul Moldovei exista o organizaţie clandestină, condusă de fraţii Istrate şi pe urmă de Victor Andreev.
Întrebat de „Busuioc” care erau obiectivele şi scopurile organizaţiei respective, Bivol a răspuns: „Noi am hotărât ca membrii organizaţiei, care deţin bombe cu ceas, să distrugă biroul partidului, aflat în centrul raionului, în momentul în care acolo se va desfăşura şedinţa de partid. Totodată, trebuia să începem campania de anihilare a simpatizanţilor conducerii sovietice de la ţară. însă, din cauza începerii campaniei de deportare a chiaburilor din Moldova, planul nu ne-a reuşit”. Vasile Vâlcu şi Bivol au discutat despre necesitatea renaşterii unei organizaţii ilegale şi, totodată, despre achiziţionarea de armament, numind apoi potenţialii posesori de arme, toţi foşti chiaburi.
Ajunşi la Chişinău, Vasile Vâlcu şi „Busuioc” s-au întâlnit cu Ciorescu, proaspăt întors de prin satele Moldovei, unde a fost în căutare de arme. Ciorescu a menţionat câteva nume de foşti chiaburi, care s-au arătat dispuşi să înarmeze organizaţia, la momentul potrivit. Aceste afirmaţii au fost confirmate ulterior şi de agentul „Vernîi”, pe care Vâlcu şi Ciorescu au încercat să-l recruteze în organizaţia naţionalistă.
Cercetări pentru identificare
Când cercetarea relaţiilor lui Victor Andreev, efectuată de agenţii „Busuioc” şi „Vernîi”, a avut succes, studierea acţiunilor duşmănoase ale lui Andreev s-a dovedit a avea o evoluţie foarte lentă. Luând în considerare împrejurările, organele s-au simţit nevoite să ia măsuri pentru folosirea mai activă a cadrelor MSS. La câteva zile de la expulzarea capilor organizaţiilor clandestine, ca foşti chiaburi, Victor Andreev a trecut pe o poziţie semi-legală.
Agentul „Moriak” a încercat să localizeze obiectul cercetărilor prin intermediul lui Ivan Andreev. Cel din urmă i-a spus în taină lui „Moriak” că fratele lui, fugind de arest, se ascunde la mănăstirea Străşeni. însă, mai târziu s-a aflat că Ivan Andreev ascundea de fapt locul real în care se ascundea fratele său.
În căutarea fratelui lui Andreev a fost implicat şi serviciul comitetului de partid. În urma cercetărilor scrupuloase a corespondenţelor care ajungeau la adresa lui I.Andreev, studierea caligrafiei a stabillit că Victor Andreev îi trimitea fratelui său scrisori din satul Condriţi, raionul Străşeni, unde acesta locuia şi, pentru a-şi ascunde intenţiile, studia la şcoala forestieră. Corespondenţa lui Victor Andreev a fost confiscată. întreprinderea la timp a acestor acţiuni a facilitat descoperirea membrilor activi ai organizaţiilor antisovietice. Datorită serviciului comitetului de partid, continutul scrisorii trimisă de Ivan Istrate, din regiunea Tiumen, către Victor Andreev, a fost dezvăluit. În scrisoare se spuneau următoarele: „Tu devii ajutor cu rol executiv şi beneficiezi de drepturi nelimitate asupra cadrelor existente şi a celor pe care urmează să le recrutezi. Trebuie de organizat un grup, care să fie alcătuit din persoane de încredere şi foarte hotărâte.Acestea te vor cunoaşte numai pe tine. Fiecare dintre ele, primind consultaţii de la tine, trebuie să creeze în jurul lor un grup asemănător, format din cinci persoane”. Victor Andreev a început să lucreze foarte activ pentru a îndeplini, în cel mai scurt timp, cerinţele lui Istrate.
Trădătorul “Moriak”
Peste puţin timp, după ce agentul „Moriak” şi-a dat acordul de a intra în organizaţia clandestină, Ivan Andreev l-a telefonat pentru a-l invita seara la el, în satul Sofia, pentru o întâlnire cu omul „potrivit”. Agentul a acceptat invitaţia. În acea seara, „Moriak” a aflat de la ajutorul său că a fost primit în organizaţie. în momentul în care „Moriak” a întrebat care-i vor fi obligaţiile, Victor Andreev i-a explicat că în curând îi va trimite regulamentul organizaţiei şi i-a recomandat, totodată, ca, după studierea cu mare atenţie a oamenilor, să-i atragă pe cât mai mulţi în organizaţia naţionalistă.
La această întâlnire, Victor Andreev a anunţat că, în afară de „Moriak”, au mai fost primiţi în rândurile organizaţiei Andrei Sanduţa, Ivan Andreev şi încă alte două persoane, numele cărora nu le-a dezvăluit. Conducător al grupului în raionul Karpinensk, Victor Andreev l-a numit pe fratele său, Ivan Andreev. La începutul lunii mai, anul 1950, pentru derularea programului „Les” au fost implicaţi peste 20 de agenţi, ceea ce a ajutat organele să influenţeze situaţia din raionul Karpinensk. Agenţii au confirmat faptul că Victor Andreev şi apropiaţii lui iau măsuri active pentru unificarea grupurilor naţionaliste antisovietice. Informaţii importante au ajuns la agentul „Moriak” din partea lui Ivan Andreev şi a lui Andrei Sanduţa, care vorbeau despre intenţiile şefului organizaţiei.
Încercări de organizare
La 2 iunie 1950, „Moriak” a aflat de la Sanduţa despre o întâlnire recentă care a avut loc în apropierea satului Bolgani, raionul Karpinensk, la care au participat fraţii Andreev, Sanduţa şi încă doi noi membri ai organizaţiei – învăţătorii Sili şi Russu. Viktor Andreev a comunicat că a adus regulamentul organizaţiei „Partidul Libertăţii”, aprobat la 19 decembrie 1949. Pe urmă, V.Andreev a început să explice anumite puncte din regulament şi a menţionat drepturile şi obligaţiile membrilor care au intrat în formaţiune. Andreev le-a adus la cunoştinţă că, în prezent, în componenţa grupării din raionul Karpinensk sunt 9 persoane.
„Însărcinarea voastră -a spus Andreev- este ca nu mai târziu de 15 iunie 1950, să creaţi o organizaţie din 20 de oameni. Atunci veţi putea alege una sau două persoane, care vor fi prezentate conducerii centrale a organizaţiei. în afară de aceasta, este necesară pregătirea a două persoane pentru a se deplasa în regiunile din vestul Ucrainei, ca să facă rost de arme”.
Participanţii la întâlnire au analizat noile candidaturi pentru recrutarea în organizaţie. După aceasta, agentul „Samburgskii” l-a informat pe agentul de teren că dascălul din satul Lăpuşna, Gheorhe Sili, i-a propus lui şi directorului şcolii din satul vecin, Fiodor Goncearenko, să intre într-o organizaţie ce are drept scop refacerea vechii Românii, în frunte cu regele.
Legătura cu Ucraina
În acest timp, la departamentul 5 din raionul Kotovsk al Ministerului Securităţii Statului a ajuns un mesaj din partea agentului „Ivanov”, care conţinea informaţii despre vizita pe care i-a făcut-o, în satul Costeşti, studentul Institutului Pedagogic din Chişinău, Ciorescu. Acesta i-a spus în taină că el şi complicii săi formează o grupare alcătuită din persoane naţionaliste. Ei intenţionează să stabilească legături cu membrii Organizaţiei Naţionaliştilor Ucraineni, din regiunile vestice ale Ucrainei, care o sa-i aprovizioneze cu arme. Ciorescu i-a propus agentului să intre în acestă formaţiune.
La Chişinău, „Busuioc” l-a anunţat pe agentul de teren că Vasile Vâlcu i-a cerut insistent să meargă în satul Corneşti, la învăţătorul Cozma, pentru a-l ruga să doneze armele pe care le are în dotare, pentru necesităţile organizaţiei. Întrucât membrii grupării antisovietice început să insiste asupra unei forme active de luptă, iar alte persoane de pronunţau pentru efectuarea unor atentate asupra simpatizanţilor regimului sovietic, organele de control au hotărât organizarea dosarului de agentură „Les”.
Lichidarea “Partidului Libertăţii”
Conform planului, lichidarea Partidului Libertăţii trebuia să înceapă cu acapararea unuia dintre membrii activi ai formaţiunii – Andrei Sanduţa. Potrivit datelor lui „Moriak”, Victor Andreev i-a înmânat lui Sanduţa regulamentul partidului, pentru ca cei din gruparea raională să se familiarizeze cu documentul. Prin înmânarea regulamentului se intenţiona de fapt reţinerea lui Sanduţa. Pentru efectuarea operaţiunilor, înspre satul Karpinensk s-a pornit un grup operativ al Ministerului Securităţii Statului din Moldova. „Moriak” a fost rugat ca, folosindu-se de relaţiile de încredere pe care le avea cu Sanduţa, să ia de la acesta regulamentul, pentru o studiere detaliată. Agentul a efectuat cu succes această sarcină. în timpul nopţii, în sediul departamentulului raional, documentul a fost fotocopiat şi restituit imediat lui „Moriak”.
Ţinând cont de faptul că, în dimineaţa zilei următoare Sanduţa trebuia să vină la „Moriak” după regulament, în casa agentului a fost instalat un sistem ascuns de supraveghere. Operaţiunea s-a desfăşurat strict conform planului. La 3 iunie, la ieşirea din casa lui „Moriak”, Sanduţa a fost pus sub supraveghere operativă şi condus până la ieşirea din localitate. Apoi, grupul operativ, care stătea undeva ascuns, a fost informat cu privire la deplasarea obiectivului. Sanduţa trebuia să meargă 13 kilometri, din Karpinensk până în satul Sofia, unde locuia. Cam la jumătatea drumului, el a fost oprit de miliţie, care se afla în căutarea unui infractor. Sanduţa a refuzat să prezinte actele de identitate şi să spună adresa la care locuieşte. El a fost reţinut pentru a fi identificat. Astfel, complicele miliţiei, „Moriak”, a rămas în afara suspiciunilor lui Sanduţa. Reţinutul a fost dus la secţia de miliţie, iar în urma percheziţiei i-a fost confiscat regulamentul Partidului Libertăţii. în document se menţionau următoarele: „Partidul intenţionează să redea libertatea poporului şi să readucă Regele pe Tron”; “Partidul doreşte ca, din rândurile lui, să iasă oameni hotărâţi, căliţi în luptă, care mâine să formeze guvernul statului român.” Prins în flagrant pentru deţinere de documente cu conţinut antisovietic, Sanduţa a fost nevoit să recunoască apartenenţa sa la Partidul Libertăţii şi i-a demascat şi pe complicii săi.
Represiunea
În baza declaraţiilor reţinutului Sanduţa şi, de asemenea, a datelor sigure furnizate de agenţii Ministerului Securităţii Statului al Republicii Sovietice Socialiste Moldova, la 5 iunie 1950, au fost arestaţi şefii şi membrii activi ai organizaţiei naţionaliste antisovietice, le-au fost confiscate două regulamente ale Partidului Libertăţii, câteva documente de partid şi corespondenţe ale fraţilor Ivan şi Nicolae Istrate, dar şi alte corespondenţe care conţineau indicii de efectuare a unor activităţi ilegale, o cantitate mare de arme şi literatură antisovietică.
Ancheta a stabilit că organizaţia a fost înfiinţată în luna mai a anului 1948, iar iniţiatorii ei erau fraţii Istrate şi Victor Andreev. Conducătorii Partidului Libertăţii au stabilit relaţii cu alte organizaţii naţionaliste din Moldova şi, în regiunea de vest a Ucrainei, cu grupurile Organizaţiei Naţionaliştilor Ucraineni.
Au fost traşi la răspundere penală 33 de membri ai Partidului Libertăţii şi câţiva membri activi ai altor grupări antisovietice. Toţi au primit condamnări severe. Organele de control, datorită activităţii agenţilor şi selectării reuşite a colaboratorilor şi a conducerii, într-un timp foarte scurt au reuşit să anihileze organizaţiile naţionaliste.
Sursa: Blog pentru Basarabia
