„Aromânii și meglenoromânii din România reprezintă grupuri dialectale istorice românești, nu minorități naționale. Dialectele istorice ale limbii noastre comune trebuie luate sub protecția juridică a statului român”. Declarația îi aparține deputatului Constantin Codreanu, care a avut miercuri o întrevedere cu reprezentanți ai Societății de Cultură Macedo-Română (SCMR).
În cadrul întâlnirii, președintele Societății de Cultură Macedo-Române, Ion Caramitru, vicepreședintele Nicolae Saramandu, secretarul general Emil Țîrcomnicu și Manuela Nevaci, membru în Comitetul de conducere al SCMR, împreună cu deputatul Constantin Codreanu au trecut în revistă mai multe aspecte prioritare asupra cărora statul român și societatea românească trebuie să-și concentreze atenția și eforturile în anul 2018, cum ar fi: 1) înființarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda și a Institutului Cultural Român la Atena; 2) adoptarea de către Academia Română a unei decizii privind ortografia dialectelor istorice aromân, meglenoromân și istroromân ale limbii române comune pe baza alfabetului limbii române moderne; 3) luarea, prin lege, sub protecția statului român a dialectelor istorice istroromân, meglenoromân și aromân ale limbii române comune; 4) înființarea unei redacții în dialectul aromân la postul public TVR Internațional; 5) reprezentarea parlamentară a comunităților dialectale istorice meglenoromână și aromână; 6) eliminarea la viitorul recensământ al populației a confuziei dintre dintre termenii ”macedonean (slav)” și macedo-român, ca infranim românesc; 7) tipăriturile bisericești și serviciul divin în dialectul istoric aromân al limbii române comune; 8) susținerea cu burse identitare a elevilor și profesorilor aromâni din Albania și alte state; 9) acordarea cetățeniei române în procedură simplificată românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani; 10) includerea dialectelor istorice românești în programa școlară pentru cursul de limba și literatura română.
„România, ca stat național, sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase (articolul 7 Românii din străinătate al Constituției României), aplicându-le românilor din afara granițelor același tratament legal ca și cetățenilor aparținând minorităților etnice din România. Acest tratament egal trebuie să vizeze și organizațiile aparținând minorităților alogene din România și organizațiile românești care militează pentru păstrarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților istorice românești înrudite din jurul granițelor și Balcani. Am calificat în permanență drept contraproductive și distructive tendințele unor concetățeni de a contrapunere artificial comunitatea dialectală istorică aromână celei meglenoromâne sau celei dacoromâne. Aromânii și meglenoromânii din România reprezintă grupuri dialectale istorice românești, nu minorități naționale. Dialectele istorice ale limbii noastre comune trebuie luate sub protecția juridică a statului român. România a fost, este singurul stat național înrudit cultural și lingvistic cu minoritățile istroromână, meglenoromână și aromână din țările balcanice. Noțiunile europene de stat înrudit (kin state) și minoritate înrudită (kin minority) se aplică României și acestor comunități minoritare din Balcani”, a punctat Codreanu.
Societatea de Cultură Macedo-Română a fost înființată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc. În anul 1990 i-a fost recunoscută existența neîntreruptă, fiind declarată asociație de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 473 din 7 mai 2008.
