Curtea Constituţională de la Kiev a declarat miercuri drept neconstituţională Legea cu privire principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina, numită şi legea „Kivalov-Kolesnicenko”, după autorii ei, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10%, informează BucPress, citată de Agerpres.
Într-un comunicat postat pe site-ul său, Curtea Constituţională a Ucrainei anunţă adoptarea Hotarârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au considerat că Legea privind principiile politicii lingvistice de stat, adoptată în 2012 în perioada preşedintelui Viktor Ianukovici, nu corespunde Constituţiei.
Examinarea acestei legi de către Curtea Constituţională a fost iniţiată în 2014, iar şedinţele plenare, fără participarea presei, au avut loc începând cu luna decembrie 2017.
Conform acestei legi, româna avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau majoritari. În acest sens BucPress menţionează că respectiva lege permitea minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.
În virtutea acestei legi, a fost recunoscută şi rusa ca limbă regională în zone din centrul, sudul şi estul Ucrainei. Acelaşi statut îl avea şi limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia.
Deşi s-a spus că legea „Kolesnicenko-Kivalov” nu funcţiona în totalitate, ea reprezenta totuşi o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiunile din Ucraina, notează BucPress.
Imediat după destituirea preşedintelui (prorus) Viktor Ianukovici la începutul anului 2014, Rada Suprema de la Kiev (parlamentul unicameral) a încercat să anuleze această lege controversată, ceea ce a provocat un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi în Crimeea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone. Atunci, preşedintele interimar al parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice, aminteşte BucPress.
Prin această decizie a Curţii Constituţionale – potrivit agenţiei de presă menţionate – etnicii români din Ucraina, dar şi alte minorităţi rămân fără o bază legislativă temeinică care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei.
Această decizie intervine în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio în Ucraina şi a absenţei unei concepţii alternative la statutul limbilor minorităţilor în regiuni. Kievul continuă să realizeze concepţia „lumii ucrainene” fără să ţină cont de interesele şi situaţia minorităţilor naţionale, care şi aşa trec prin grele încercări de păstrare a limbii şi identităţii naţionale, scrie BucPress, o agenţie de presă a etnicilor români din Bucovina.
