Paştile Blajinilor, cunoscut şi sub denumirile de Prohoadele, Paştele Morţilor sau Paștele Mic este sărbătoarea legată de cultul morţilor, prin care sunt amintiţi şi cinstiţi cu rugăciuni şi pomeni cei trecuţi din viaţă.
La o săptămână de la Înviere, creştin ortodocşii îi pomenesc nu doar pe cei decedaţi pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoşilor comuni, precum şi pe ostaşii căzuţi şi îngropaţi pe câmpul de luptă, care nu au avut parte de procesiune religioasă.
De Paştile Blajinilor, creştinii merg la cimitir cu bucate, cu ouă înroşite, pe care preoţii le sfinţesc, alături de morminte.
Etnograful Simion Florea Marian nota în lucrarea ,,Sărbătorile la români” că Blajinii sunt fiinţe imaginare, încarnări ale copiilor morţi nebotezaţi, al căror loc de vieţuire se află la „capătul lumii”, în apropiere de Apa Sâmbetei.
Sărbătoarea este marcată de creștinii ortodocșii de pe cele două maluri ale Prutului, dar și de alți creștini din Europa de Sud-Est. În Republica Moldova, ziua de luni la o săptămână după Paști este declarată zi liberă.
„O sărbătoare ce nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc, dar pe care moldovenii o păstrează cu stricteţe, închinând-o celor dragi din familie, trecuţi în lumea veşniciei. Este, dacă vreţi, un mod de a le trimite, măcar simbolic şi lor, Paştile, de a le vesti Învierea Domnului Iisus Hristos. Tocmai de aceea, în această zi de luni, în fiecare sat îndeosebi, cimitirele sunt pline de oameni, veniţi la mormintele rudelor din familie cu un coş plin de bunătăţi, asemănător celui cu care merg în noaptea de Înviere la sfinţit”, scrie Otilia Bălinișteanu pentru Doxologia. Paştile blajinilor reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit, fie ei pregătiţi – spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare – sau nepregătiţi.
„Femeile din Bucovina au obiceiul de a păstra în fiecare an cojile de la ouăle folosite, albe sau roşii, şi după ce au copt pasca, în sâmbăta Paştilor le aruncă într-o apă curgătoare. Plutind pe ape, cojile de ouă ajung în ţara de la graniţa raiului şi se transformă în ouă întregi, din care mănâncă blajinii, fiind vestiţi astfel că a sosit timpul să serbeze Paştile”, mai precizează sursa citată.
