Ieri, 24 aprilie 2018, s-a mai consumat un episod din procesul de îngropare a românilor din Serbia, mai ales a celor din Valea Timocului, datorită ignoranţei prim-ministrului României, care a promis preşedintelui sârb sprijinul necondiţionat al României pentru aderarea statului vecin la Uniunea Europeană, fără să ridice problema drepturilor comunităţii româneşti din Serbia, supusă la un proces sistematic de deznaţionalizare de către autorităţi.
România a găzduit în 24 aprilie 2018 la Bucureşti o întâlnire cvadrilaterală între Serbia, Bulgaria, Grecia şi România. Au participat preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras şi prim-ministrul României, Viorica Dăncilă.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că ţara sa doreşte să intre în Uniunea Europeană, dar nu poate fără sprijinul statelor balcanice: „E foarte important să beneficiem de sprijinul României în calea europeană a Serbiei. Comunitatea Serbiei acceptă sprijinul ţărilor balcanice, vrem să ne ajutaţi, pentru că şi noi vă vom ajuta. Vrem să intrăm în Uniunea Europeană, dar nu putem fără dumneavoastră“.
Premierul României, Viorica Dăncilă, i-a răspuns: „Apreciez rolul Serbiei ca factor de stabilitate în Balcanii de Vest şi contribuţia pozitivă în procesul de cooperare şi reconciliere şi îi asigur de tot sprijinul nostru în procesul de negociere pentru aderarea la UE“.
Aceste declaraţii vin la câteva zile după ce Comisia Europeană a adoptat o recomandare către membrii UE pentru deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. Anterior, guvernul sârb a anunţat că va semna acordul de principiu pentru normalizarea relaţiilor cu Kosovo, care a fost parafat sub egida UE în 19 Aprilie 2018. Acest acord de normalizare a relaţiilor dintre guvernele de la Belgrad şi Pristina a fost o condiţie sine qua non impusă mai ales de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pentru aderarea Serbiei la UE.
În Serbia există o comunitate numeroasă de români, situată în două regiuni: în Voievodina, în nordul Serbiei, respectiv pe Valea Timocului. Statisticile sârbe sunt manipulate de către autorităţile sârbe, astfel că numărul real al românilor din Serbia poate fi doar estimat la circa 300.000. Sârbii au finanţat mai multe asociaţii care au creat o identitate falsă, a vlahilor, care vorbesc o limbă vlahă, şi care nu recunosc că sunt români. De aceea, în cadrul multor aşezări din Serbia, mai ales în Valea Timocului, există în statisticile oficiale atât români, cât şi vlahi, care de fapt vorbesc aceeaşi limbă, limba română. Atâta doar că pe unii dintre ei banii guvernului de la Belgrad şi presiunile poliţiei secrete sârbe i-au determinat să se declare vlahi, nu români.
Efortul unor intelectuali români din Serbia, mai ales a celor din Valea Timocului – preoţi, profesori şi alţii – de a conserva conştiinţa românească printre românii de acolo este contraatacat de o sistematică acţiune de deznaţionalizare de către autorităţile sârbe, care nu ezită să recurgă la acţiuni de intimidare a elitei româneşti. Sunt închise şcolile româneşti, nu se autorizează construcţia bisericilor româneşti, profesorii care predau în română şi preoţii care slujesc la altar în limba română sunt hăituiţi pentru a-i determina să renunţe la orice activitate pentru conservarea conştiinţei de neam româneşti.
În urmă cu câţiva ani, mai exact în 2012, când s-a pus pentru prima oară problema aderării Serbiei la UE sub forma unei recomandări a miniştrilor afacerilor europene de a se acorda statutul de candidat, ministrul de externe Cristian Diaconescu şi-a exprimat rezervele legate de respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia. El a dat o declaraţie prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor naţionale între Bucureşti şi Belgrad.
Poziţia României a determinat prelungirea discuţiilor la masa negocierilor, dar recomandarea miniştrilor europeni a avut o menţiune despre obligaţia Serbiei de a lua o serie de măsuri pentru protecţia drepturilor minorităţilor.
Citiți articolul integral în publicația Adevărul.
