Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a adresat o întrebare parlamentară Graţielei Leocadia Gavrilescu, ministrul Mediului, ce are ca obiect importanța și valorificarea potențialului râului Prut.
Întrebarea adresată ministrului de resort cuprinde, între altele, următoarele:
Autoritățile României și Republicii Moldova au semnat mai multe acorduri interguvernamentale privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în Râul Prut și în lacul de acumulare Stânca-Costești în anul 2003; privind cooperarea în zona formată din ariile protejate ale Deltei Dunării şi Prutul de Jos în anul 2000, privind colaborarea în domeniul protecției mediului în 2010.
La data de 2-3 octombrie 2013, a fost elaborat la Chișinău Planul de acţiuni privind implementarea înţelegerilor convenite în cadrul Sesiunii a VII-a a Comisiei interguvernamentale moldo-române de colaborare economică. În cadrul celei de-a treia Reuniuni a Comisiei Mixte a fost semnat Protocol Adițional între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României.
Prima sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale a avut loc în perioada 9-11 mai 2011, la Iaşi. În baza deciziilor luate în cadrul acestei sesiuni au fost create Subcomisiile hidrotehnice:
- Subcomisia pentru exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești;
- Subcomisia pentru apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor;
- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor și hidrometeorologie;
- Subcomisia pentru protecția calității apelor și biodiversității corpurilor de apă.
O primă sesiune extraordinară a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale a avut loc în perioada 5-7 decembrie 2011 la Cahul şi Giurgiuleşti, Republica Moldova. La reuniunea Comisiei Mixte în domeniul protecţiei mediului a fost discutată modalitatea în care pot fi promovate proiecte în cadrul Programului de asistenţă tehnică şi financiară, în baza ajutorului financiar nerambursabil acordat de România Republicii Moldova în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice.
În cadrul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la 1 august 2003 la Stânca-Costeşti activităţile de colaborare s-au relansat odată cu trecerea Agenţiei naţionale pentru pescuit şi Acvacultură în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.
La 12 octombrie 2017, la București, a avut loc Sesiunea a X-a a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică între România şi Republica Moldova, ședinţa Comisiei s-a desfășurat având la bază și Planul de acţiuni între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României de punere în aplicare a Declaraţiei (semnat la Iaşi, la 3 martie 2012)”.
Având în vedere cele prezentate, deputatul Constantin Codreanu a solicitat să i se transmită:
- în ce măsură au fost realizate obiectivele acordurilor bilaterale în domeniu; ce activităţi economice şi socio-culturale au fost întreprinse pentru a contribui la creşterea bunăstării populaţiei din zona Prutului;
- în ce măsură este folosit potenţialul turistic al acestei zone;
- dacă se are sau nu în vederea crearea unor zone metropolitane transfrontaliere cu Republica Moldova, pe Prut; dacă au fost sau nu întreprinse activităţi de cercetare şi monitorizare a florei, faunei şi habitatelor naturale ale râului Prut;
- dacă au fost sau nu elaborate programe comune pentru protecţia şi exploatarea resurselor piscicole din râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti;
- în ce măsură este folosit potenţialul râului Prut, ca o cale navigabilă importantă pentru economia României şi a Republicii Moldova;
- care este situația și capacitatea porturilor fluviale de pe râul Prut;
- care sunt acţiunile de exploatare economică a resurselor naturale din zonă;
- în ce măsură este utilizată apa râului Prut pentru necesităţile locuitorilor din satele şi oraşele de pe ambele maluri ale râului, cât și pentru irigaţii;
- care este starea actuală a barajului şi centralei hidroelectrice Stânca-Costeşti;
- ce măsuri au fost întreprinse pentru evitarea situaţiilor de risc (inundaţii, secetă etc.);
- dacă se are sau nu în vedere construcţia de noi hidrocentrale pe Prut și care sunt contribuţiile financiare ale României pentru valorificarea potenţialului râului Prut, din 1991 până în prezent.
