Deputatul PMP Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. a abordat în Parlamentul României subiectul abuzurilor la care au fost supuși unioniștii din Marșul Centenarului, weekend-ul trecut, de către forțele de ordine din Republica Moldova.
„Ceea ce s-a întâmplat la Chișinău în data de 1 septembrie a atras atenția opiniei publice românești de pe ambele maluri ale Prutului, dar și interesul presei internaționale”, și-a început Codreanu declarația de la tribuna Parlamentului.
Declarația integrală:
Marșul Centenarului, pornit de la Alba Iulia în data de 1 iulie, a ajuns la granița nedreaptă de pe Prut în data de 26 august, în punctul de trecere Ungheni, fiind blocat de Poliția de frontieră a Republicii Moldova. În atare condiții, participanții Marșului s-au deplasat către punctul de trecere Albița-Leușeni, acolo unde Poliția de frontieră a Republicii Moldova le-a aplicat cetățenilor români interdicția de intrare în Basarabia. Pretextul interzicerii ar fi fost presupusa perturbare a ordinii publice în zona de frontieră. Dreptul la liberă circulație în cazul cetățenilor români a fost încălcat flagrant de regimul Plahotniuc-Dodon ostil ideii de ReUnire pașnică a națiunii române.
Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada României la Chișinău au dat declarații formale prin care au cerut respectarea dreptului la circulație a cetățenilor români, iar la 28 august ambasadorul Chișinăului la București a fost convocat la minister pentru consultări legate de aceste incidente provocate de poliția de frontieră a succesoarei URSS de la răsărit de Prut. Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că cetățenii români participanți la Marșul Centenarului nu au perturbat în niciun fel ordinea publică în Punctul de trecere a frontierei Albița, arătând astfel goliciunea pretextelor fluturate de agenții regimului de la Chișinău.
După o nouă încercare de trecere a frontierei prin punctul Albița-Leușeni și după o noapte petrecută sub cerul liber de către unioniștii care au declarat greva foamei în vama Albița, regimul de la Chișinău a cedat, permițând intrarea în Basarabia a participanților la Marș, nu însă și a liderului Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, care a primit a treia interdicție în ultimii ani de trecere în fostele județe de răsărit ale României anexate de URSS.
Marșul Centenar, însoțit de 3 autocare, puse la dispoziție de primăria municipiului Iași, în care fuseseră amenajat un mini-muzeu dedicat Centenarului Marii Uniri, urma să ajungă în data de 1 septembrie, la Chișinău, punctul final al Marșului, unde a fost convocată Adunarea Centenară. Această Adunare Populară urma să adopte o Declarație prin care să ceară Parlamentului de la Chișinău votarea unei Declarații similare celei adoptate de Parlamentul României în data de 27 martie anul curent, în condițiile în care 64 din 101 deputați din Parlamentul monocameral de la Chișinău și-au redobândit la cerere, în baza dreptului istoric, cetățenia română, depunând jurământ de credință României și poporului român.
Aici însă lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. Trupele de interne ale regimului Plahotniuc-Dodon s-au dedat unui nou abuz, blocând accesul în Chișinău a celor trei autocare însoțitoare ale Marșului Centenar, sub pretextul că acestea ar transporta între altele material explozibil. În încercarea de a debloca situația, am fost personal la fața locului pentru clarificări și negocieri. Mascații din trupele de interne, însă, au refuzat orice dialog și au aplicat violențe împotriva grupului de negociatori, inclusiv împotriva subsemnatului, chiar dacă m-am prezentat în mod repetat ca deputat în Parlamentul României beneficiar de imunități, conform legislației și convențiilor în domeniu la care atât Bucureștiul, cât și Chișinăului sunt parte. Din acest moment, în care trupele de interne ale Chișinăului s-au dedat aplicării abuzive a forței împotriva unor cetățeni pașnici, inclusiv împotriva unui oficial român, nicio autoritate de la București – o spun cu maxim regret – nu a mai luat, din păcate, vreo atitudine. Cele trei autocare au fost sechestrate abuziv, împreună cu mai multe acte de identitate și obiecte personale ale participanților la Marșul Centenar. Lăsând la o parte orice umbră de falsă modestie, trebuie să subliniez că agresarea în afara granițelor a unui demnitar al României, stat membru al Uniunii Europene, ar fi trebuit să determine o reacție diplomatică firească, foarte clară și promptă, din partea Ministerului Afacerilor Externe. Singurii care au luat atitudine în acest moment și ulterior au fost deputații Eugen Tomac și Daniel Gheorghe, cărora țin să le mulțumesc pentru promptitudine și solidaritate. Aceste voci au rămas totuși izolate. Guvernarea a preferat să tacă, menajându-și partenerul politic de la Chișinău, adică pe oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Adunarea din 1 septembrie a avut totuși loc în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, întrunind români din toate colțurile Basarabiei. Ceea ce a urmat se înscrie în aceeași logică antiromânească a regimului Plahotniuc-Dodon: în seara zilei de 1 septembrie, la indicația agenților regimului, centrul capitalei basarabene, încercuit de mascați, a fost debranșat de la rețeaua electrică, scufundându-se în beznă. Cererea repetată a acestor agenți ai regimului a fost, sub amenințarea cu aplicarea forței, evacuarea Pieței Marii Adunări Naționale. Nici de această dată nicio autoritate a statului român, inclusiv Ambasada României la Chișinău, nu au avut vreo reacție, preferând chiar să posteze pe Facebook impresii de la Festivalul Cerbul de Aur, în loc să se preocupe de proprii cetățeni care necesitau asistență consulară. Dincolo de orice amenințare cu aplicarea forței, manifestația a continuat pașnic până a doua zi, duminică, 2 septembrie, când s-a încheiat cu o Horă a Unirii.
Republica Moldova, succesoarea juridică a URSS de la răsărit de Prut, a beneficiat constant de sprijinul necondiționat al Bucureștiului, un sprijin care, din păcate, nu le-a fost acordat direct românilor din fostele noastre județe de răsărit, ci regimurilor politice de sorginte sovietică de la Chișinău legate printr-un singur element comun: românofobia, indiferent cum s-au numit acestea în trecut: Snegur, Lucinschi, Voronin sau, astăzi, Plahotniuc-Dodon.
Democrația a murit în Republica Moldova înainte să se nască. Derapajele antidemocratice și antiromânești ale regimului Plahotniuc-Dodon de la Chișinău trebuie sancționate. Incidentele de la frontiera nedreaptă de pe Prut din 26-28 august și cele din 31 august și 1 septembrie de la Chișinău, inclusiv aplicarea abuzivă a forței contra unor cetățeni și demnitari români au valoare de test. Regimul Plahotniuc-Dodon, tributar practicilor de inspirație sovietică, a testat reacția României în eventualitatea unor provocări majore antiromânești de viitor.
Nu voi obosi să repet că sprijinul financiar generos acordat de București regimurilor politice mafiote și cleptocrate de la Chișinău, care se joacă de-a statalitatea, furând dintr-o mișcare miliarde de euro, trebuie condiționat rezonabil prin respectarea drepturilor cetățenilor și etnicilor români care locuiesc sau călătoresc la răsărit de Prut, inclusiv a celor care nutresc sincer și-și manifestă pașnic idealul legitim de refacere a unității distruse a națiunii române.
Din perspectivă istorică, privind lucrurile larg, așa cum se cuvine să o facă orice politician responsabil de la București, ne dăm seama că situația actuală, cât se poate de deplorabilă, din stânga Prutului are o singură alternativă – ReUnirea.
