Problemele românilor din afara granițelor au fost discutate, miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate în Parlamentul European.
La finalul conferinței, toți cei prezenți au fost invitați să semneze o Declarație simbolică de ReUnire a Republicii Moldova cu România, transmite Radio Chișinău.
Sub genericul „România și regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene”, conferința a fost organizată de europarlamentarul din România, Mircea Diaconu, la inițiativa Platformei Unioniste Acțiunea 2012.
Drepturile etnicilor români la propria limbă, istorie și cultură strămoșească din teritoriile istorice sunt încălcate de autoritățile statelor în care aceștia locuiesc, iar România face prea puține lucruri pentru a-i proteja, au atras atenția românii din afara granițelor.
Pentru că nu sunt protejate față de presiunile constante la care sunt supuse, școlile cu predare în limba română în statele cu comunități istorice de români, sunt tot mai puține, așa încât numărul românilor din afara granițelor asimilați crește continuu.
Sunt doar câteva dintre concluziile audieri publice organizate în premieră la Bruxelles pe tema situației românilor din teritoriile istorice.
Președintele Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Vasile Tărâțeanu, a vorbit despre atacurile la adresa identității românești în Ucraina, ca urmare a votării de către Kiev a noii Legi a Educației.
„Dacă în 1940, în primul raport pe care îl trimiteau la Kiev conducerea regiunii Cernăuți, existau 144 de școli cu predare în limba română, la destrămarea URSS rămâneau doar 91, iar astăzi sunt doar 62. Zi de zi suntem atacați, ne este atacată limba, istoria și cultura noastră românească. Acum, cu noua lege a educației, pe care o adoptă noua conducere a Ucrainei, toate aceste școli vor fi închise până în 2023 și vom trece la studierea în limba de stat. Zi de zi suntem atacați, este atacată spiritualitatea noastră, istoria noastră, limba și cultura noastră românească”, a declarat Tărâțeanu.
O situație dramatică se observă și în regiunea Odesei, baștina a aproximativ 125 de mii de români. Din cele 18 școli cu predare în limba română care existau la începutul anilor 90, astăzi au mai rămas doar două, restul fiind rusificate și ucrainizate, potrivit lui Anatol Popescu, președintele Asociației Național-Culturale „Basarabia”.
„La 5 septembrie 2017, Parlamentul de la Kiev a adoptat noua lege a educației, un ultim cui bătut în sicriul identitar al românilor din Ucraina. Daca va fi aplicată, va face ca în 5 ani să fim nevoiți ca în teritoriile românești să nu mai avem români și să fim nevoiți să deschidem școli duminicale ca cele din SUA sau Noua Zeelandă”, a spus Anatol Popescu.
În Ucraina locuiesc aproximativ jumătate de milion de români.
Românii din Valea Timocului sunt cei mai lipsiți de drepturi, potrivit lui Zavisa Zurz, preşedintele asociatiei Ariadnei Filum, care a deplâns lipsa de reacție și intervenție a Bucureștiului.
„Mă aflu în fața dumneavoastră, vorbesc în limba mea maternă română pe care am învățat-o acasă fără nicio oră învățată la școală. Dacă mă gândesc până la 15 ani nici nu am știut ce sunt. O biserica ortodoxă română la care părinte este Boian Alexandrovici, este singura instituție a noastră. În 2005 părintele a fost condamnat și la pușcărie, s-a tras cu focuri de arme înspre casa lui. Așa că a fi român în Valea Timocului nu este vorba despre sentimente, e vorba de curaj. Întrebarea e ce face Țara Mamă, România care absolut nu este prezentă în zona noastră? Suntem 300 de mii de români în 200 de sate. În afara de biserică nu avem nicio instituție. De 15 ani vorbim de deschiderea unui centru cultural, pot să vă număr miniștrii care au venit au promis, au măsurat, dar nu au făcut nimic”, a subliniat Zavisa Zurz.
În cadrul audierii, au participat și zeci de primari și membri ai societății civile de pe ambele maluri ale Prutului, scriitorul și publicistul Nicolae Dabija, istoricii Anatol Petrencu și Gheorghe Negru. Ei au vorbit despre evenimentele tragice prin care a trecut spațiul dintre Prut și Nistru în ultimul secol și și-au exprimat speranța că ReUnirea va fi posibilă într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, a enumerat beneficiile ReUnirii celor două state românești, inclusiv pentru Uniunea Europeană și NATO.
