Ziua Limbii Române a fost marcată și în Albania, la Corcea. La eveniment au participat prezentanţi ai comunităţii aromâne din zonă și ai mediului asociativ aromânesc din Albania, printre care și foști absolvenți ai burselor de studii oferite de România etnicilor aromâni din Albania.
În deschiderea evenimentului, Raul Truţescu, consulul României în Albania a transmis participanților salutul instituțiilor din România organizatoare ale evenimentului și a subliniat importanța Zilei Limbii Române atât pentru diaspora română de pretutindeni, cât și pentru etnicii români/aromâni din comunitățile istorice. Totodată a transmis disponibilitatea Ambasadei României şi a altor instituții din Țară pentru sprijinul proiectelor şi iniţiativelor comunităţii în vederea păstrării şi promovării identităţii naţionale, culturii şi tradiţilor româneşti, se arată într-un comunicat de presă.
Daniela Stoica, lector universitar la Facultatea de Filologie în cadrul Universităţii „Fan. S. Noli” din Corcea a vorbit pe larg despre semnificaţia Zilei Limbii Române şi a prezentat câteva acţiuni concrete realizate în acest oraş cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Ilia Gjoka, Preşedintele Asociaţiei „Liga Aromânilor din Albania” s-a adresat celor prezenţi la dezbatere accentuând importanţa păstrării şi transmiterii în rândul celor tineri a dialectului aromân al limbii române, ca instrument vital în păstrarea identităţii naţionale. Totodată, Gjoka a lansat un apel tinerei generaţii pentru o implicare mai concretă în demersurile mediului asociativ aromânesc în Albania.
Mirela Veriga, preşedintele filialei Corcea a Asociaţiei Culturale „Aromânii din Albania”, în calitate de gazdă a manifestației, a mulţumit participanţilor şi organizatorilor, îndemnând la organizarea mai multor activităţi de acest tip.
Evenimentul de la Corcea a fost organizat de Asociația Culturală „Aromânii din Albania”, filiala Corcea, Asociaţia „Liga Aromânilor din Albania”, cu sprijinul Ambasadei României în Albania, Consulatului Onorific al României la Corcea și Societății Macedo-Române, la inițiativa Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Parlamentul Republicii Albania le-a recunoscut în octombrie 1017 aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale.
Anterior, aromânii erau recunoscuți de Albania doar ca grup lingvistic și cultural, nebeneficiind, în calitate de minoritate națională nerecunoscută legal, de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit.
Noul statut oficial de minoritate națională recunoscută prin lege le conferă aromânilor dreptul la școli, biserici, presă în limba maternă, precum și sprijin cultural din partea statului înrudit România.
Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de aromâni (alături de exonimul vlahi). Ei mai sunt recunoscuți oficial în Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, însă aceasta a respins termenul de aromân, înlocuindu-l cu cel de vlah, pentru a nu admite acordarea de asistență culturală din partea statului înrudit România. Aromânii din Albania sunt numiți fărșeroți. Ei au mai multe ramuri, cum ar fi cele ale moscopolenilor, muzăchiarilor sau șopanilor. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun rrămăńi, adică români.
