Nu doar despre legile Justiţiei şi protestele din 10 august va trebui să dea guvernul Dăncilă explicaţii miercuri la Bruxelles! O bombă cu ceas stă să dinamiteze relaţiile noastre cu partenerii externi. Mult mai dăunătoare decât închisorile CIA în România pentru interesele strategice ale României sunt firmele ruseşti care reuşesc să introducă bani în România şi în Uniunea Europeană deşi figurează pe lista interzisă după ocuparea Crimeei.
României i se vor aplica amenzi de milioane de euro printr-o condamnare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în timp ce va deţine Preşedinţia Consiliului UE. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, urmează să se deplaseze miercuri la Bruxelles, pentru a discuta cu comisarul european pentru justiţie, despre cauza C-549/18, deschisă de Comisia Europeană la CJUE, pentru faptul că România a nu a transpus Directiva 2015/849/UE pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Slabe şanse, însă, de a mai schimba mare lucru în această fază, pentru că deja Curtea de Justiţie a UE a fost sesizată oficial la 29 august 2018 de către CE că România nu şi-a îndeplinit obligaţia de transpunere de directivei contra spălării banilor. Legea împotriva spălării banilor este tărăgănată de Guvernul României de ceva vreme pentru că afectează interesele politicienilor, nu puţini la număr, cu relaţii în spaţiul estic. Abia luni o variantă ciopârţită a Directivei europene privind prevenirea şi spălarea banilor a trecut de Senat. Tot luni, o reţea importantă de spălare de bani a fost destructurată în Finlanda, în ea fiind implicaţi agenţi FSB, serviciul secret rus, după cum titrează Adevărul.
Miza este uriaşă! Este arhicunoscut furtul miliardului de dolari din băncile moldoveneşti şi zecile de miliarde de dolari introduse în Uniunea Europeană prin ceea ce jurnaliştii de la RISE Project au denumit Laundromatul rusesc.
Deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE anul viitor conferă statului nostru o putere de a influenţa deciziile importante la nivel european. Ce părere ar avea aliaţii noştri transatlantici aflând că afacerile ruseşti intră în occident prin România şi statul său protejat, Republica Moldova?
Reţeaua estică şi formidabilul domn Plahotniuc
Reputatul analist şi diplomat, Dorin Popescu, preşedintele think-tankului Casa Mării Negre, menţionează într-un articol apărut ieri în Contributors despre războiul hibrid din Republica Moldova: „În R. Moldova, condiţiile perfecte pentru dezvoltarea unor războaie hibride vor fi create prin consolidarea, odată cu alegerile de la 24 februarie 2019, a vectorului autohtonist / moldovenist în Parlamentul R. Moldova şi la nivelul administraţiilor centrale şi locale. Experţii apreciază că este certă victoria Partidului Socialist din R. Moldova (condus, practic, de Igor Dodon) la aceste alegeri, însă vor conta şi alianţele post-electorale, care, în scenariul pozitiv, vor izola Partidul Socialist în noul legislativ (iar în scenariul negativ vor sprijini sosirea la putere a acestuia, printr-o posibilă coaliţie a socialiştilor cu Partidul Democrat).”. Atunci este inexplicabil cum oameni precum controversatul preşedinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care deţine o altă identitate în România (Vladimir Ulinici) a fost ridicat în vârful piramidei puterii de la Chişinău şi susţinut acolo de către Bucureşti. Şi mai inexplicabil, este cum companii aflate pe lista celor interzise după ocuparea Crimeei ajung să fie reprezentate în România de un fond de investiţii legat de domnul Plahotniuc şi susţinute de interese originare din Austria. Aceste exemple vor constitui subiectului unui alt articol. Singura soluţie pentru securizarea graniţei estice a României este reîntregirea teritorială prin unirea cu Republica Moldova, ceea ce generalul Degeratu a spus în mai multe rânduri: linia de apărare pe Nistru. Ori tocmai această soluţie este prezentată factorilor de decizie ca fiind o provocare a Rusiei şi varianta cea mai puţin dezirabilă.
Citeste articolul integral aici: adev.ro/pfm2zb.
