Flacăra Unirii, aprinsă pe 1 iulie la Alba Iulia și purtată în Marșul Centenarului distanță de 1300 de km, pe jos, până la Chișinău, a fost oferită duminică Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către participanți la marș, în frunte cu coordonatorul acțiunii, Nicolae Capcelea, alături de reprezentanți ai Blocului Unității Naționale, ai Mișcării Civice Tinerii Moldovei și Asociației „Unirea – ODIP”.
Flacăra Unirii va putea fi văzută de toți vizitatorii muzeului, fiind inclusă în expoziția permanentă.
Pe 20 octombrie, o copie a Flăcării a ajuns și în Cimișlia, primul oraș de pe teritoriul Republici Moldova care a adoptat anul acesta o Declarație de Unire cu România.
Unioniștii își propun ca Flacăra Unirii să ajungă în fiecare localitate din Republica Moldova, acolo unde se simte românește și se luptă pentru idealul național.
La 1 iulie, reprezentanți din sute de localități din România și Republica Moldova s-au reunit la Alba Iulia, au aprins Flacăra Unirii în fața Catedralei ortodoxe și au pornit în marș, pe jos, spre Chișinău. Flacăra Unirii a fost purtată în Marșul Centenar timp de două luni, pe parcursul a 10 etape a câte cinci zile, prin locuri semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial. După ce au traversat sute de localități, printre care și Turda, Cluj-Napoca, Reghin, Târgu Mureș, Sighișoara, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, Târgoviște, Ploiești, Vălenii de Munte, Tabla Buții, Zăbala, Ojdula, Soveja, Mărăști, Mărășești, Tecuci, Bârlad, Vaslui, Iași, unioniștii au ajuns la Prut duminică seară la Prut, după aproape 1200 de km parcurși pe jos, în cadrul ultimei etape a marșului.
Deși Poliția de Frontieră a României a permis participanților la Marșul Centenar să traverseze granița de la Ungheni pe jos, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a refuzat să facă același lucru, în ciuda faptului că într-o acțiune similară, în 2015, grănicerii din stânga Prutului i-au lăsat pe unioniști să treacă podul feroviar pe jos. Astfel, după ce vama Ungheni le-a fost blocată, unioniștii au mers în vama Albița-Leușeni, unde au așteptat ca autoritățile Republicii Moldova să se răzgândească.
Din nou, Poliția de Frontieră a României a permis participanților la acțiunea simbolică de marcare a celor 100 de ani de la Marea Unire să treacă vama Albița pe jos, dar Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a emis 35 de interdicții pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetățenii României din Marșul Centenarului, inclusiv pentru David, de 6 ani, pentru sora lui de 12, amândoi veniți de la Strasbourg alături de mama lor special pentru manifestație.
Supriza neplăcută pentru unioniști a mai fost și împărțirea făcută de grănicerii moldoveni în vama Leușeni în „cetățeni ai României” și „cetățeni ai Republicii Moldova”, numai celor din urmă fiindu-le permis să meargă mai departe. Cetățenii Republicii Moldova din marș au decis să revină în România, să fie alături de colegii lor care au primit interdicții. Inițial, vameșii de la Leușeni au motivat refuzul de intrare pe teritoriul Republicii Moldova prin faptul că se confruntă cu defecțiuni ale sistemului informatic, apoi că cetățenii României care vor să treacă Prutul nu ar avea argumente întemeiate să o facă. Ulterior, documentul Poliției de Frontieră a fost menționat art. 8 din Legea nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul strănilor în Republica Moldova, fără a fi, însă, indicat vreuna din literele acesteia (acte de terorism? grupuri criminale organizate cu caracter transnational? infracțiuni împotriva păcii sau omenirii? crime de război sau împotriva umanității? documente false? infracțiuni în Republica Moldova? antecedente penale? trafic de persoane?). După mai multe ore, grănicerii moldoveni au inovat o presupusă perturbare a ordinii publice.
Participanții la mars și-au petrecut două nopți în vama Albița, în corturi campate în apropiere de o benzinărie. Marți, aceștia au mai încercat o dată să treacă de vama Leușeni, tentativă care a eșuat. Unioniștii au decis să intre în greva foamei și reacțiile autorităților de la București nu au întârziat să apară. Ambasada României în Republica Moldova s-a autosesizat în legătură cu situația unioniștilor blocați pe segmentul de frontieră Albița-Leușeni. Conform precizărilor instituției, «cetățenilor români, care fac parte din Marșul Unirii, nu li s-a permis trecerea frontierei de stat, fiind întorși la intrarea în Republica Moldova. Motivul interzicerii este perturbarea ordinii publice în zona de frontieră, cu încălcarea regimului punctelor de trecere». Menționăm că aceasta a fost o decizie a autorităților Republicii Moldova, iar Ambasada României la Chișinău urmărește ca în dialogul cu autoritățile din Republica Moldova drepturile cetățenilor români să fie respectate, în conformitate cu reglementările interne din acest stat și obligațiile internaționale ale Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei României. „Din punctul de vedere al autorităților de frontieră române, grupul de persoane care s-a prezentat în cursul dimineții de 27 august a.c. în Punctul de Trecere a Frontierei Albița nu a perturbat în niciun fel ordinea și liniștea publică în partea românească punctului de frontieră și nici nu a adus atingere regimului juridic al frontierei de stat”, se mai specifică în comunicat.
Reacții de condamnare a încălcării drepturilor fundamentale ale cetățenilor români participanți la Marșul Centenarului și solicitări de intervenții imediate în acest caz din partea Ministerului Afacerilor Externe, a Ambasadei României în Republica Moldova și a întregului Guvern al României au avut și mai mulți deputați români, printre care Daniel Gheorghe, Constantin Codreanu, Florin Roman, Andrei Nicolae.
În același context, ambasadorul Republicii Moldova la București, Mihai Gribincea, a fost chemat la consultări la Ministerul Afacerilor Externe al României pe marginea cazului unioniștilor blocați în vamă.
După câteva ore de greva foamei, participanții la Marșul Centenarului au fost anunțați marți seară de reprezentanți ai Poliției de Frontieră a Republicii Moldova că își pot continua marșul pe jos și pot trece fără probleme vama Leușeni. Permisiunea nu a fost valabilă, însă, și pentru George Simion, președintele Acțiunii 2012, căruia i-a fost înmânată o nouă interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, fără a-i fi comunicată și data expirării acesteia.
Marșul Centenarului s-a încheiat pe 1 septembrie la Chișinău.
