Federația Organizațiilor Românești (FOR) din Centrul și Sud-Estul Europei solicită printr-o scrisoare deschisă adresată instituțiilor statului român alocarea a minimul 200 de milioane de lei comunităților românești istorice și diasporei, transmite Romanian Global News.
„Suma de 200 milioane de lei destinată unui număr de peste 10 milioane de români extrafrontalieri, dintre care peste 2 milioane în dificultate cultural-identitară maximă sau amenințați cu extincția, reprezintă o medie anuală de circa 20 lei (sau 4,29 €) per capita, de trei ori mai puțin decât alocă anual statul român pentru organizațiile reprezentative ale persoanelor aparținând minorităților naționale din România (circa 60 lei sau 12,87 € per capita)”, se arată în scisoarea FOR.
SCRISOAREA DESCHISĂ:
SENATUL ROMÂNIEI
Domniei Sale, domnului președinte Călin Popescu TĂRICEANU
CAMERA DEPUTAȚILOR
Domniei Sale, domnului președinte Liviu DRAGNEA
GUVERNUL ROMÂNIEI
Domniei Sale, doamnei prim-ministru Viorica-Vasilica DĂNCILĂ
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Domniei Sale, domnului ministru Eugen Orlando TEODOROVICI
MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI
Domniei Sale, doamnei ministru Natalia-Elena INTOTERO
Obiectul scrisorii:Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 și destinarea a minimum 200 milioane de lei comunităților românești din comunitățile istorice și diaspora.
Stimate doamne, stimați domni,
Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei, cuprinzând organizații reprezentative ale românilor din Albania, Bulgaria, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord, Serbia (Voievodina și Timoc), Ucraina (Cernăuți, Odesa, Transcarpația) și Ungaria adresează respectuos Parlamentului și Guvernului României, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni cererea rezonabilă și realistă privind includerea în proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2019 a sumei de minimum 200 milioane de lei destinate comunităților româneşti istorice și diaspora.
Suma de 200 milioane de lei destinată unui număr de peste 10 milioane de români extrafrontalieri, dintre care peste 2 milioane în dificultate cultural-identitară maximă sau amenințați cu extincția, reprezintă o medie anuală de circa 20 lei (sau 4,29 €) per capita, de trei ori mai puțin decât alocă anual statul român pentru organizațiile reprezentative ale persoanelor aparținând minorităților naționale din România (circa 60 lei sau 12,87 € per capita).
Actualmente constatăm o îngrijorătoare diferență de tratament a românilor extrafrontalieri în raport cu cetățenii românii aparținând minorităților naționale din România. Această diferență de tratament, motivată politic, nu este conformă cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români, în special cu cele între 4 și 6 milioane de cetățeni români cu reședința sau domiciliul în afara granițelor țării (inclusiv în actuala Republică Moldova).
Aducem în atenția Parlamentului și Guvernului României, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni doar un singur exemplu de bune practici europene și vom arăta că suma de 200 de milioane de lei (circa 42 mln €) ar fi de 7 ori mai mică decât fondurile prevăzute global de către Legea Bugetului de stat al Republicii Ungare (peste 300 mln €) pentru organizațiile reprezentative ale celor 4 milioane de maghiari de peste hotare (75 € per capita), ceea ce ar însemna un raport de 17,48 la 1 în defavoarea românilor de peste hotare. În prezent acest raport este de 75 la 1 în defavoarea românilor de peste hotare, ceea ce demonstrează că, în realitate, România le acordă românilor de peste hotare o atenție de 75 de ori mai mică decât le acordă Republica Ungară maghiarilor de peste hotare.
Altfel spus, România sprijină minoritățile sale înrudite de peste hotare abia în 75 de ani cât sprijină Ungaria într-un singur an minoritățile sale înrudite din afara granițelor. Sau România abia în 150 de ani cât Ungaria în doar 2 ani. Acest fapt este de natură să trezească nu doar nedumerirea, ci și îngrijorarea românilor din comunitățile istorice. Este evident că această situație vădit disproporționată nu se poate explica printr-o capacitate economică de 75 de ori mai mică a statului român în comparație cu statul maghiar, ci printr-o grijă reală de 75 de ori mai scăzută.
Cererea noastră este justificată și de faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este ministerul cu cel mai mic buget din România, de multe ori inferior bugetelor unor departamente. Acest fapt limitează drastic posibilitățile de intervenție ale statului român pentru sprijinirea comunităților românești autohtone în dificultate cultural-identitară maximă sau amenințate cu extincția.
Subfinanțarea cronică a legăturilor statului român înrudit cu românii din afara frontierelor țării, în special cu cei din comunitățile istorice, pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, reprezintă o neglijare flagrantă a prevederilor articolului 7 din Constituția României. Ea certifică lipsa de voință politică suficientă a clasei guvernante din România.
Dacă ne referim numai la nevoile urgente ale românilor din comunităţile istorice, pe care îi reprezentăm, dintre care, aşa cum am arătat, peste 2 milioane sunt în dificultate cultural-identitară maximă sau amenințați cu extincția, această alocare bugetară anuală oricum nu este suficientă, dar poate reprezenta premisa unei intervenţii reale şi eficiente de încetinire a proceselor agresive de asimilare care sunt în faze avansate şi necesită eforturi susţinute pentru stoparea lor.
În acest sens, este necesară o intervenţie rapidă şi susţinută pentru asigurarea unei educaţii eficiente în limba română în condiţiile în care, sub diverse pretexte, cu excepţia Republicii Moldova, românii din aceste comunităţi fie nu beneficiază deloc de educaţie în limba maternă, fie li se diminuează sistematic accesul la acest drept fundamental. Această intervenție s-ar putea concretiza în alocarea de burse de studiu tuturor elevilor instruiți în limba română sau studiază limba română în cadrul instituțiilor publice de învățământ. Totodată, intervenția statului român s-ar putea concretiza în sprijinirea înființării și funcționării de instituții de învățământ preșcolar, școlar, preuniversitar și universitar în limba română, după modelul celor înființate și sprijinite de către Ungaria în România pentru minoritatea sa înrudită din țara noastră.
De asemenea, organizaţiile reprezentative ale românilor din comunităţile istorice trebuie susţinute în mod real pentru a putea funcţiona independent şi eficient ca să reziste presiunilor imense la care sunt supuse acestea, prin liderii lor care se luptă pentru păstrarea identităţii româneşti.
O altă componentă esenţială care poate asigura coeziunea naţională şi unitatea acestor comunităţi este mass-media românească care trebuie să aibă resursele necesare pentru a ajunge la fiecare român cu informaţii, opinii şi mesaje identitare constante.
Nu în ultimul rând, trebuie să amintim şi de componentele culturale, cultural-educative şi religioase care necesită un suport material real pentru a deveni eficiente.
Daca mai adăugăm şi nevoile comunităţilor româneşti din emigraţie, comunităţi în care, între altele, nevoia educaţiei în limba română devine tot mai mare şi fără un răspuns instituţional relevant, este evident că nici 200 de milioane de lei nu sunt suficiente, însă o astfel de alocare bugetară în următorul an poate reprezenta un moment de cotitură în politica statului român fată de românii din afara graniţelor. Ar fi cu adevărat un semnal de renaştere a speranţelor că în anii viitori intervenţiile vor deveni structurale, continue, eficiente şi consistente.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni trebuie să-şi direcţioneze activitatea şi resursele administrative pe astfel de intervenţii, nu să se piardă în multiple chestiuni mărunte şi fără o eficienţă semnificativă.
Dorim să încurajăm intervenţia absolut necesară a statului român care a venit în acest an în sprijinul elevilor şi profesorilor români din Ucraina, intervenţie care, în pofida tuturor dificultăţilor administrative majore şi a numărului foarte mic de elevi care au beneficiat de acest sprijin, în raport cu numărul celor care ar avea nevoie urgentă de astfel de susţinere, a trezit un mare entuziasm şi enorme speranţe, scoțându-i pe mulţi din resemnarea în care se scufundaseră de mai mulţi ani. Măsurile de acest gen sunt îndelung aşteptate de românii din toate comunităţile istorice a căror rezistenţă identitară este din ce în ce mai precară, ei fiind supuşi, sub privirile noastre, aşa cum am arătat mai spus, unor presiuni asimilaţioniste metodice și sistematice.
Pe de altă parte, o alocare anuală a unei sume care reprezintă ușor peste 40 de milioane de euro are cu o pondere infimă în bugetul României, dar poate asigura resursele minimale pentru păstrarea identităţii şi conştiinţei naţionale, elemente esenţiale al coeziunii şi existenţei naţiunii române.
În această situație apelăm respectuos la fiecare dintre dumneavoastră, în calitățile și demnitățile publice pe care le dețineți, rugându-vă să uzați personal de dreptul de inițiativă pentru includerea în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 a sumei de 200 de milioane de lei destinate comunităților românești din afara granițelor țării, indicând și sursa acestei sume. Avem toate temeiurile să sperăm că veți da curs cu înțelegere și bunăvoință acestei cereri.
Organizaţiile care fac parte din Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei aduc la cunoștința Parlamentului și Guvernului României, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni că în cazul în care va fi neglijată cererea legitimă, realistă și perfect justificată de a prevedea în proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2019 suma de 200 de milioane de lei, destinată comunităţilor româneşti de peste hotare, sumă minimală în raport cu nevoile care trebuie urgent acoperite, vom susţine aceste cereri în cadrul unor manifestări publice în țară și peste hotare.
Vă rugăm, stimați domni și stimate doamne, să primiți cu această ocazie asigurarea cuvenitului respect.
Vlad CUBREACOV,
Secretar general al Federației Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei
