Deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat miercuri în Camera Deputaților o declarație politică în legătură cu eșecul discuțiilor din cadrul celei de a VII-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
În declarația sa politică, deputatul Constantin Codreanu a ținut să puncteze: „Domnule președinte, distinși colegi, ieri, la București, Ucraina a picat testul de europenitate. În materie de respectare și asigurare a drepturilor minorităților naționale, ea rămâne tributară reflexelor din perioada totalitarismului sovietic”.
Ucraina, „încă slabă și complexată”, se opune prevederilor cadrului european și internațional „în materie de minorități naționale și respinge Recomandările Comisiei de la Veneția”, a subliniat deputatul.
Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale s-a întrunit ieri, 11 decembrie, la Institutul Diplomatic Român din București, în cea de-a VII-a sesiune, propunându-și adoptarea unui Protocol care să cuprindă soluții punctuale pentru vasta și complexa problematică în domeniu.
Comisia este constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina. Ea reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat.
Sesiunile anterioare ale Comisiei mixte au avut loc în anii 1998, 1999, 2001, 2002, 2006 și 2017.
Partea română a fost reprezentată în Comisie de specialiști din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Culturii și Identității Naționale, Departamentului pentru Relații Interetnice.
„Din păcate, reprezentanții guvernului de la Kiev în Comisia mixtă s-au opus mai multor propuneri rezonabile și perfect euroconforme ale părții române și, astfel, Protocolul comun nu a mai putut fi semnat. Partea ucraineană încearcă să împiedice acordarea de către România a burselor identitare pentru elevii instruiți în limba română în Ucraina. Aceasta în condițiile în care în Ucraina există circa 57 de mii de elevi români, dintre care 61% nu sunt instruiți în limba maternă, făcând obiectul ucrainizării accelerate prin intermediul școlilor publice”, a precizat Constantin Codreanu.
De fapt, discuțiile au fost blocate de către partea ucraineană, condusă de prim-viceministrul culturii Svetlana Fomenko, în momentul în care aceasta s-a opus sintagmei „respectând legile și recomandările internaționale”.
Faptul relevă că Ucraina „nu are de gând să respecte prevederile Convenției Culturale Europene, ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, ale Cartei Europene a Limbilor Minoritare sau Regionale, ale Convenției-cadru privind protecția Minorităților Naționale și nici Recomandările Comisiei de la Veneția în materie de învățământ în limbile minorităților naționale”.
„Egoismul național de care dă dovadă Kievul politic și lipsa lui de sensibilitate și delicatețe politică în chestiunile privind minoritățile naționale din Ucraina ne aduc în față imaginea unui stat post-sovietic care seamănă leit cu antecesoarea sa – Uniunea Sovietică. Aici Kievul greșește fundamental. Gesturile sale îndreptate împotriva drepturilor minorităților naționale sunt pe fond și antiucrainene. Ele aduc Kievului un prejudiciu politic imens și șubrezesc încrederea partenerilor săi europeni, inclusiv a statelor vecine care au minorități înrudite în Ucraina”, a mai declart Constantin Codreanu.
Acum a devenit și „mai clar de ce Ucraina s-a opus în ultimii 14 ani deschiderii Institutului Cultural Român de la Kiev, cu filială la Cernăuți, în timp ce ea și-a deschis un Centru Cultural în București, de ce nu și-a respectat angajamentul înființării unei Universități multiculturale la Cernăuți, de ce numărul grădinițelor de copii și al școlilor cu predarea în limba română este în continuă scădere, de ce statutul de limbă regională al limbii române a fost anulat în multe unități administrative de nivelurile I, II și III, odată cu abrogarea Legii privind bazele politicii lingvistice de stat, de ce Kievul fragmentează artificial minoritatea română în Români, Moldoveni și Volohi, în timp ce România nu fragmentează minoritatea ucraineană în Ucraineni, Huțuli și Haholi, de ce Guvernul ucrainean se zgârcește să finanțeze activitățile culturale ale celor peste 400 de mii de români din cuprinsul statului vecin, când România o face generos pentru ucrainenii din țara noastră”.
„Să te împiedici de legislația internațională, de normele și documentele Consiliului Europei sau de recomandările rezonabile ale Comisiei de la Veneția și să cazi, e grav. Eșecul negocierilor de ieri seara pe marginea Protocolului Comisiei mixte privind minoritățile naționale demonstrează că Ucraina este un stat încă bolnav, un stat în suferință, care a ieșit formal din Uniunea Sovietică, dar nu poate scoate Uniunea Sovietică din el. Chestiunea Ucrainei nu ține doar de decomunizare, cum vorbește Rada de la Kiev. Ea ține, întâi și întâi de toate, de desovietizare autentică și până la capăt. Toată gesticulația pro-europeană de până acum a Kievului nu e decât un mimetism ieftin, un balet geopolitic care nu comportă nicio schimbare structurală, de fond, în măsură să transforme inimile și spiritele oamenilor. Singura soluție în această situație este desovietizarea și aducerea Ucrainei pe coordonata europeană, care să permită construirea în această țară a unui regim autentic democratic, în care minoritățile naționale să se simtă confortabil, nu presate sau amenințate. Avem cu toții nevoie de o Ucraină nouă, puternică, stabilă, decomplexată, desovietizată până la capăt, autentic europeană, previzibilă, nu de un avatar sau de o sosie a URSS drapată în bicolor. Să nu scăpăm însă niciodată din vedere situația cultural-identitară tot mai dificilă în care se află frații noștri români din teritoriile anexate de URSS, a cărei succesoare în parte este Ucraina, și să manifestăm o solidaritate exemplară în a-i sprijini în dorința lor legitimă de a nu cădea pradă deznaționalizării. Românii din Ucraina nu sunt iobagii guvernului de la Kiev. Dacă autoritățile de la Kiev vor bloca în continuare rezolvarea bilaterală, pe baza legislației europene, a chestiunilor privind drepturile minorității române din Ucraina, va trebui să ne gândim la internaționalizarea acestor chestiuni”, a conchis parlamentarul.
La întâlnirea din 11 decembrie nu a fost convenit și semnat textul Protocolului sesiunii Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
