În comuna Mahala, raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, a avut loc duminică, 3 februarie, un parastas în memoria celor 107 români ucişi de grănicerii sovietici şi găsiţi în 1941 într-o groapă comună de la Lunca, Ţinutul Herţa.
Slujba de pomenire din cimitirul comunei Mahala a fost oficiată de preotul Gheorghe Moroz, relatează Valea Prutului.
Masacrul din Lunca este una dintre paginile întunecate ale istoriei României în secolul XX. În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, peste 600 de ţărani, printre care 300 de copii, din satele Boian, Ostriţa Herţei, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia şi Mahala, Ţinutul Herţa, au fost măturaţi de gloanţele sovieticilor în localitatea Lunca, în timp ce se îndreptau spre România.
Sătenii din împrejurimile Herței se adunaseră într-o vâlcea împădurită din apropierea graniței. Viscolea puternic, iar ninsoarea puternică limita vizibilitatea la doar câțiva metri. Bucovinenii au început să se furișeze spre sud. Mersul lor era întrerupt de patrulele sovietice care supravegheau granița. Drumul fugarilor trecea peste Prutul înghețat. După miezul nopții, unul dintre fugari s-a împiedicat de o sârmă. Oamenii au crezut că au ajuns în România și au început să strige: „Ura!”. Însă ei se înșelaseră. Sovieticii, alertați de strigătele de bucurie, au deschis focul asupra fugarilor.
Cadavrele au fost aruncate în trei gropi comune, însă doar una avea să fie descoperită.