Destinul Cuvioasei Teofana (1310? – 1352), prințesa valahă ajunsă țarină la sud de Dunăre, în Bulgaria, va fi evocat pe 26 februarie, ora 18:00, la Clubul Țăranului din București. Evenimentul este organizat de Institutul „Frații Golescu”, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina.
Născută la Curtea de Argeș, Teodora a fost fiica lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești și s-a căsătorit – printr-o alianță matrimonială aranjată strategic- cu nepotul țarului bulgar Mihai Sisman. A locuit împreună cu soțul ei, Ioan Alexandru, la Loveci, iar după ce bătrânul țar moare, Ioan Alexandru îi urmează la tronul Bulgariei, stabilindu-se în capitala Tîrnovo. Teodora Basarab ( Teodora a Valahiei ) devine țarina Bulgariei. În anul 1347, țarul Alexandru o alungă de la curte pentru a se căsători cu Sara, o evreică cu nuri. Teodora se retrage la mânăstire, primind numele monahal Teofana. Când fiul ei cel mare, Stratimir, devine conducătorul Țaratului de Vest, monahia Teofana se stabilește alături de el la Vidin (posibil lângă actuala biserică rupestră Albotina). După ce trece la Domnul, biserica bulgară o canonizează (1371?) pe cea pe care poporul bulgar încă o iubea ca fiind „plină de virtuți”. Racla cu moaștele Sfintei Teofana este adapostitș în catedrala din Vidin. După cucerirea orașului de către turci, racla va fi dusă la Belgrad, unde va rămâne până în 1520, când sultanul Suleyman Magnificul dispune mutarea moaștelor sale (împreună cu cele ale Sfintei Paraschiva) la Țarigrad/Istanbul.
Nu este trecută în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române.