La data de 5 aprilie 2009 au avut loc alegerile parlamentare în Republica Moldova. Acestea au fost încadrate de o serie de condiţii premergatoare accederii în legislativ precum ridicarea pragului electoral (acumularea de către partidele politice a cel puţin 6% din sufragii, candidaţii independenţi având stabilit un scor de cel puţin 3% din voturi), interzicerea formării alianţelor pre-electorale şi a desemnării în Parlament a persoanelor cu dublă cetăţenie (măsură justificată de către comunişti prin potenţialul conflict de interese în circumstanţe în care ar exista obligaţii din partea ambelor state care conferă calitatea de cetăţean persoanei în cauză).
În urma anunţării rezultatelor, mai mulţi concurenţi electorali şi-au manifestat nemulţumirea şi neîncrederea privind veridicitatea scorurilor obţinute, pretinzând că procesul electoral a fost tulburat în urma încercărilor de fraudare a voturilor. O astfel de situaţie a fost semnalată în Orhei, unde pe listele electorale au apărut semnăturile aproape identice a 45 de copii cu dizabilităţi, internaţi într -un azil din localitate5. De asemenea, în urma recomandării formulate de Comisia Electorală Centrală, în satul Cocieri au votat 287 de pacienţi ai
Internatului psihoneurologic şi 211 persoane de la Centrul de reabilitare a persoanelor vârstnice. Deşi Codul electoral a stabilit ca unei secţii de votare să îi revină cel mult 3000 de votanţi, în Cocieri şi-au exprimat votul 3890 de persoane, dintre care 461 pe liste speciale, aduşi din regiunea separatistă transnistreană. Şi aşa mai departe.
Rezultatul alegerilor parlamentare din data de 5 aprilie 2009 a confirmat structura puterii propusă de partidul care dominase scena politică din Republica Moldova timp de opt ani de zile. Patru concurenţi electorali — Partidul Comuniştilor (49.48% voturi, 60 mandate), Partidul Liberal (13.13%, 15 mandate), Partidul Liberal Democrat (12.43%, 15 mandate) şi Alianţa ,,Moldova Noastră” (9.77%, 11 mandate) — au depăşit pragul electoral, spre a fi reprezentaţi în Legislativul al XVII-lea. Ceilalţi 13 de concurenţi electorali au acumulat împreună 15.19% din voturile alegătorilor, care au fost distribuite celor patru învingători în mod proporţional, în conformitate cu formula lui d’Hondt. Scrutinul din 5 aprilie s-a remarcat printr-o rată de participare la vot de 57.55%.
Ulterior, câştigul electoral al Partidului Comunist din Republica Moldova s-a transformat într-un eşec moral al cărui apogeu a fost atins după nici două zile de la anunţarea rezultatelor, când au avut loc demonstraţii de stradă ale locuitorilor din Chişinău şi ale altor oraşe din republică, cărora li s-au opus forţe de ordine într -o manieră brutală. De asemenea, în semn de solidaritate cu protestatarii din Republica Moldova, în cursul săptămânii care a urmat alegerilor din 5 aprilie au fost organizate atât în Bucureşti, cât şi în alte centre universitare din România, manifestaţii anticomuniste.
