Ministrul de externe al autoproclamatei „rmn”, Vladimir Iastrebceak, a primit pe 8 iulie vizita delegaţiei şefilor misiunii permanente a OSCE. Delegaţia, condusă de preşedintele Consiliului permanent al OSCE, Renatas Norkus, a inclus ambasadorii din 19 ţări şi organizaţii internaţionale acreditate la OSCE, transmite serviciul de presă a oficialităţilor transnistrene citat de Agenţia Informaţională REGNUM.
Vorbind despre posibila reluare a negocierilor oficiale în formatul „5+2”, Iastrebceak a menţionat că acest format este important, dar nici într-un caz singurul mecanism de interacţiune dintre părţi. Aşa cum a amintit oficialul transnistrean, deciziile politice trebuie să fie luate la nivelul conducerii din Republica Moldova şi Transnistria. „Practica din ultimii ani arată că părţile pot comunica eficient şi în alte formate. De exemplu declaraţia comună a preşedinţilor Rusiei, Republicii Moldova şi Transnistriei (Semnarea declaraţie trilaterale de la Moscova de către V. Voronin, Dmitri Medvedev şi Igor Smirnov a creat premisele pentru continuitatea politicii pro-ruseşti a Republicii Moldova deoarece s-a realizat implementarea clauzei privitor la transformarea misiunii de pacificare ruseşti din regiunea transnistreană în operaţiune de garantare a păcii sub egida OSCE – Notă Info Prut).
„Consideră oare Tiraspolul, care insistă asupra recunoaşterii internaţionale a propriei independenţe, că refuzul integrării în componenţa Republicii Moldova nu reprezintă altceva decât o poziţie izolaţionistă?”, au întrebat reprezentanţii OSCE pe şeful diplomaţiei transnistrene.
Potrivit lui Vladimir Iastrebceak citat de REGNUM, „Transnistria este deschisă în relaţiile diplomatice cu comunitatea internaţională. Numai că vectorul de integrare a Tiraspolului nu este orientat spre vest, ci spre est”, amintind în acelaşi timp de „referendumul” organizat în regiunea separatistă în septembrie 2006, conform căruia 97% din alegători au optat pentru independenţă faţă de Republica Moldova, devenind astfel parte componentă a Rusiei.
În opinia aşa-numitului diplomat de la Tiraspol, schimbările de pe mapamond oferă temeiuri de optimism pentru Transnistria privind legitimitatea internaţională. De asemenea, a ţinut să sublinieze că există o multitudine de exemple contemporane de soluţionări a conflictelor, aducând în discuţie cazul referendumului din sudul Sudanului, pe baza căruia ONU intenţionează să recunoască noul stat independent. „De ce cazul Sudanului de sud nu poate constitui un precedent pentru Transnistria? Avem tot dreptul să suţinem faptul că voinţa poporului trebuie să constituie o prioritate pentru comunitatea internaţională în cazul Transnistriei”, a mai adăugat Iastrebceak.