Cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene aleg, în perioada 23-26 mai, noul Parlament European. Alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European va avea loc duminică, 26 mai, iar la urne sunt aşteptaţi şi cetăţenii români din Republica Moldova. Autorităţile române organizează în străinătate 441 de secţii de votare.
Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate pot vota indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre UE pot să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce dau o declaraţie pe proprie răspundere că nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale este înscris.
Actele în baza cărora se poate vota în străinătate sunt paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu sau paşaportul simplu electronic. De asemenea, se poate vota în baza paşaportului simplu temporar, în baza cărţii de identitate sau a cărţii de identitate provizorie, a cărţii electronice de identitate sau a buletinului de identitate. Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie. Votanţii sunt îndemnaţi să se asigure că deţin un act de identitate românesc valabil în ziua votării.
În prezent, România este reprezentată în Parlamentul European de 32 de parlamentari.
Potrivit Agerpres, ordinea partidelor pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai este următoarea: pe primele trei locuri se află PSD, Alianţa 2020 USR PLUS şi Partidul Pro România. Următoarele poziţii sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN. Pe ultimele poziţii pe buletinul de vot se află candidaţii independenţi: Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.
Pe 26 mai, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, se va desfăşura şi referendumul naţional cu privire la probleme de interes naţional. Alegătorii pot opta dacă votează doar pentru un scrutin sau pentru ambele. La referendumul naţional alegătorii vor primi, în mod obligatoriu, două buletine de vot, câte unul pentru fiecare întrebare supusă referendumului, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta din întrebări. Prima întrebare supusă referendumului este: „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, iar a doua „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”, transmite IPN.
