Mai multe fete volohe/românce din vestul Ucrainei au participat la hramul Schitului Sfinții Români – Grădiștea de Munte, din județul Hunedoara, îmbrăcate în port popular.
Sfânta Liturghie din Duminica a 2-a după Rusalii (a Sfinților români) a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei.
Schitul a fost ridicat în inima vechii Dacii, la poalele Sarmizegetusei Regia. Eftimie Mitra, cel care conduce aşezământul monahal din Valea Rea, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei în România. Părintele depune eforturi considerabile pentru a sprijini comunitatea de volohi din Ucraina, despre care se cunosc foarte puține lucruri, dat fiind faptul că este una izolată.
La începutul anilor 1990 s-a aflat pentru prima dată, din întâmplare, de existenţa volohilor. Un român i-a descoperit, observând că localnicii din satul prin care trecuse vorbesc aproape aceeaşi limbă cu el. Volohii au fost însă marginalizaţi de-a lungul timpului, cei mai mulţi fiind mulţumiţi să trăiască de pe urma ajutoarelor sociale oferite de statul ucrainian, pentru numărul mare de copii pe care îi au. Puţini au fost motivaţi de familiile lor să urmeze instituţii de învăţământ superior, iar cei mai mulţi dintre copii nu ştiu să citească şi să scrie. După câteva vizite făcute comunităţii de volohi, Eftimie Mitra a decis să le îmbunătăţească situaţia ştiind că volohii sunt la origine români.
Povestea volohilor a început în urmă cu câteva secole, spunea într-un interviu părintele Eftimie Mitra. „Vitregia vremii a făcut ca ei să se retragă aşa departe de neamul lor când, după înfrângerea unor revolte ţărăneşti din Ardeal, înăbuşite de armatele împăratului austriac, au fost nevoiţi să ia calea exilului (spre nord). Ardealul fiind atunci sub ocupaţie Habsburgică. Denumirea de voloh/valah provine din Evul Mediu şi este atribuită popoarelor slave vorbitoare de limbă latină.”, a explicat acesta.
