Este deja de notorietate scandalul care a izbucnit și blocajul în care a intrat Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” după ce Nicolae Brînzea a demis mai mulți salariați, inclusiv pe consilierul juridic Irina Gheorghe. Avocata a făcut o plângere la DNA împotriva directorului Brînzea și abuzurilor de la IEH. Aceasta le-a adus la cunoștință procurorilor mai multe detalii legate de Nicolae Brînzea și de alte persoane din institut care au constituit, spune avocata, un „grup infracțional organizat”. Este vorba despre Nicolae Brînzea, director general adjunct în cadrul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Angela Zlotea, persoana care acorda viza de control financiar preventiv, ex-angajat în cadrul institutului, Marcela Marinescu, avocat, Floarea Andreescu, consilier de resurse umane, Răzvan Gabriel Neacșu, director administrativ.
Pentru că acuzele sunt foarte grave, vă prezentăm în continuare documentul trimis procurorilor: „În fapt, în calitate de fost angajat pe postul de consilier juridic în cadrul Institutului «EUDOXIU HURMUZACHI» pentru românii de pretutindeni (IEH), instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, am constatat următoarele:
În perioada iunie 2016 – iunie 2018, în care directorul general adjunct Nicolae Brînzea a îndeplinit atribuţiile de director general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în urma unor examene trucate, numitul Brînzea Nicolae a reușit să aducă în institut un grup de persoane care, împreună cu el, s-au constituit într-un grup infracțional. Astfel, cu complicitatea acestora, a reușit să săvârșească mai multe infracțiuni.”
Brînzea și-a stabilit singur salariul, cu încălcarea prevederilor legale
„1. Numitul Nicolae Brînzea și-a stabilit singur salariul, cu încălcarea Legii-cadru 153/2017, și, mai mult, cu falsificarea documentelor ce stau la baza stabilirii acestuia, cu complicitatea unor angajați. Majorarea, în două tranșe, a salariului său de bază, prima dată fără nicio bază legală, iar a doua oară cu încălcarea vădită a prevederilor legale. Astfel, începând cu data de 01.07.2017, salariul directorului general adjunct Nicolae Brînzea s-a majorat, printr-o succesiune bizară de acte (actul adiţional nr. 2/28.07.2017 şi decizia 100/04.09.2017, ambele cu aplicabilitate de la 01.07.2017), de la 7.418 lei la 12.974 lei, în condiţiile în care noua Lege-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu prevedea nicio majorare a salariului începând cu data de 01.07.2017. Astfel, conform actului adițional nr. 100/04.09.2017, își stabilește singur salariul în cuantum de 12.974 lei, însă din conținutul deciziei reise că, în fapt, acest act a produs efecte începând cu data de 01.07.2017. Viza CFP (04.09.2017) care apare pe document atestă că acest act adițional a fost întocmit ulterior datei de la care a produs efecte juridice.
Cea de-a doua majorare a salarizării sale s-a realizat începând cu 01.01.2018, prin aplicarea coeficientului de 25% prevăzut la art. 38, alin. 1, lit. a), din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu ignorarea vădită a limitărilor prevăzute la acelaşi articol din această lege, la aliniatul 6, care stabileşte foarte clar că nivelul maxim al salarizării este cel prevăzut pentru anul 2022. Având în vedere că funcţia deţinută de Nicolae Brînzea este de director general adjunct, (n.red. – la acea dată) iar prin statul de funcţii s-a stabilit nivelul de salarizare la gradul I, în conformitate cu Anexa IV din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază este de 10.880 lei. Cu ignorarea flagrantă a acestei limite impuse de legiuitor, Nicolae Brînzea şi-a stabilit singur un salariu de 17.124 de lei.
Modul cum acesta a falsificat documente îl regăsim în multe dintre actele semnate de către Nicolae Brînzea. Viza CFP și viza avocatei Marcela Marinescu sunt acordate, în multe cazuri, ulterior producerii efectelor juridice ale actelor respective.”
„A angajat, fără concurs, prin cumul de funcții, un consilier juridic”
„2. Angajarea, de către Nicolae Brînzea, prin încheierea unui contract de muncă, însă fără concurs (deci, fără respectarea prevederilor legale în vigoare), unei persoane (Andreescu Floarea), pe funcţia de consilier juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcţii în cadrul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în condiţiile în care aceasta deţinea și funcţia de consilier cu atribuţii în domeniul resurselor umane. De menționat faptul că exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu alte profesii, în conformitate cu prevederile art. 19, lit. c, din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Mai mult, directorul general adjunct Brînzea Nicolae a numit prin decizie consilierul juridic, fără respectarea prevederilor legale privind cumulul de funcții, respectiv art. 29, alin. 1 și 2, din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care menționează cazurile excepționale în care posturile vacante și temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de funcții de personalul angajat.
Așadar, angajarea persoanei menționate (Andreescu Floarea), prin decizie a directorului general adjunct, pe funcţia de consilier juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcţii în aceeași instituție, a încălcat: prevederile legale cu privire la incompatibilitatea exercitării funcției de consilier juridic cu orice altă activitate salarizată (art. 19, lit. c) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic), prevederile din Legea 53/2003 – Codul muncii, cu privire la ocuparea funcțiilor prin concurs, dar și prevederile legale care reglementează cazurile excepționale în care posturile vacante și temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de funcții de personalul angajat (art. 29, alin. 1 și 2, din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice).”
Citiți continuarea articolului în Jurnalul de Argeș.
Publicația face și o precizare:
„P.S. Vineri, 27 iulie, am primit din partea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” un drept la replică, nesemnat, la articolul intitulat „Interviu cu ziarista şi activista care a demascat «Gruparea Brînzea»”. La solicitarea noastră, am primit un drept la replică, semnat/asumat, foarte târziu, marți, 30 iulie. În plus, acesta pur și simplu are lacune ce îl fac să nu fie publicabil. Concret, în dreptul la replică trimis redacției Jurnalul de Argeș, directorul Nicolae Brînzea nu răspunde la niciuna dintre acuzele formulate de către Iulia Modiga privind cheltuirea banilor publici de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, rezumându-se la a spune că „Faptele prezentate de doamna Modiga Iulia Rodica sunt scoase din context şi nu prezintă realitatea, nefiind conforme cu spiritul şi litera legii, ci cu imposibilitatea ei de a-şi asuma realitatea personală”. Tot în dreptul la replică trimis redacției, Nicolae Brînzea mai precizează, cu referire la încetarea detașării Iuliei Modiga, că „deşi încetarea detaşării NU trebuie motivată, conform prevederilor legale în vigoare, conducerea a avut la baza încetării detaşării fapte deosebit de grave ce vor fi făcute publice la momentul oportun”. Însă „faptele deosebit de grave” sunt ținute, practic, la secret, deși este vorba de o instituție publică. Tocmai în spiritul de care este acuzat dl. Brînzea că procedează pentru ascunderea faptelor ilegale din instituția publică pe care o conduce. Totuși, vom publica dreptul la replică respectiv într-o ediție viitoare.”
