Pe 30 iulie 2019, premierul R. Moldova Maia Sandu a acordat un interviu Agenției de presă ruse TASS. Interviul este important din două puncte de vedere, scrie analistul Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, într-o analiză publicată pe platforma LARICS.
Redăm câteva extrase din analiza lui Dan Dungaciu:
Primul: prefațează vizita premierului Maia Sandu la Moscova, care va avea loc în toamnă. Al doilea: un asemenea interviu este expresia aparatului premierului de politică externă și a Ministerului de Externe de la Chișinău, deci prezintă cea mai amplă și clară perspectivă de politică externă pe spațiul estic a guvernului Sandu de până acum. De aici importanța lui strategică.
Dar și semnele de întrebare pe care le ridică. Pentru că, fără să fie sau să fi fost vreodată „omul Moscovei”, în interviul acordat agenției ruse, doamna Maia Sandu riscă enorm transmițând, direct sau indirect, o serie de teze rusești despre relația bilaterală, regiunea estică sau diverse subiecte punctuale. Prin asta le valideze la nivel de politică de stat.
Să le luăm pe rând.
TEZA 1: Interdicțiile rusești pentru produsele moldovenești NU sunt politice
În interviul din TASS, doamna Maia Sandu spune așa: „După cum cunoașteți, după semnarea acordului de asociere cu UE, au fost introduse taxe suplimentare la exportul a 19 poziții de mărfuri moldovenești. Aceste taxe pot fi scoase, dacă noi am ajunge la concluzia că între două zone de comerț liber nu sunt contradicții, pe lângă asta subliniez că din partea Moldovei, într-adevăr exista fenomenul de reexport al mărfurilor în Rusia (subl.n.). Acest fenomen este necesar să fie oprit. Tema comerțului va fi prelucrată în cadrul comisie interguvernamentale la nivelul ministerelor economiei și eu deja am dat indicațiile de rigoare președintelui comisiei interguvernamentale din partea noastră, ministrul economiei”.
Concluziile sunt evidente:
- Nu au existat și nu există bariere comerciale pe care Federația Rusă le-ar fi ridicat împotriva produselor moldovenești;
- Nu există embargouri politice aplicate de Federația Rusă Moldovei și nici atitudini preferențiale aplicate de către Moscova diverselor companii moldovenești (vezi, de pildă, cazul Găgăuziei);
- Introducerea de către Rusia pe teritoriul său a taxe de export pentru 19 tipuri de producție moldovenească a fost făcută strict de frica reexporturilor de mărfuri europene prin R. Moldova;
- Problema comerțului între Rusia și R. Moldova este una strict comercială/tehnică, nicidecum politică sau – horrore dictum – geopolitică. Doar prin această grilă va gândi și acționa de aici înainte guvernul moldovenesc.
TEZA 2: Trupele rusești NU trebuie retrase din R. Moldova.
Premierul Maia Sandu spune în interviul din TASS: „Conform Constituției, Moldova este o țară neutră. Aflarea trupelor pe teritoriul nostru a Grupului Operațional al Forțelor Rusești din Transnistria (GOFR) contravine și legilor și voinței guvernului țării. Nici un guvern moldovean, nici fost, nici viitor, nu a fost de acord și nu va fi de acord cu prezența lor”.
Mesajele sunt următoarele:
-
Guvernul Sandu își asumă diferențierea de sorginte rusă (lansată de Moscova după Reuniunea OSCE din 2009) între așa numitele „trupe de pacificatori” și trupele GOTR. În realitate diferența este artificială și nu a fost făcută nici în celebra Rezoluție OSCE de la Istanbul din 1999;
-
Pe cale de consecință, guvernul Sandu nu va mai solicita retragerea integrală a trupelor ruse și a armamentului rusesc, conformându-se tezelor din Rezoluția ONU din 13 iunie 2018, „Complete and unconditional withdrawal of foreign military forces from the territory of the Republic of Moldova“ (Retragerea completă şi necondiţională a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova), o Rezoluție un titlu manipulatoriu, nefiind vorba în ea decât de așa numitul Grup Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), nu de toți militarii ruși aflați pe teritoriul R. Moldova – analiza Rezoluției aici.
-
În termeni de politică externă și conflicte înghețata, la Chișinău nu s-a schimbat nimic. Guvernul Sandu se aliniează, de fapt, 100%, politicii anterioare pro-ruse duse de Binomul Plahotniuc – Dodon, prin guvernul Filip, în această chestiune.
Citiți aici materialul integral.
