S-a născut în satul Roşia de Jos, localitatea Roşia de Amaradia, judeţul Gorj, România. Este profesor de istorie la Liceul ,,Stefan cel Mare si Sfant” din Nisporeni, Basarabia. Tot România, după cum îmi împărtăşeşte. Ion Gheorghiţan visa de mic copil să ajungă în Basarabia de care auzise prin 1992, când Nistrul avea spectru tulbure. De asemenea, la şcoală, în clasa a VIII-a, a primit nota maximă la istorie pentru că a oferit răspunsul complet la întrebarea prof. de istorie Carmen Cosacu, referitoare la semnificaţia datei de 1 decembrie 1918. ,,Această notă de 10 m-a determinat să aflu multe despre destinul tragic al Basarabiei, Bucovinei de Nord şi al tinutului Herţa. Am simţit că parcă ma cheamă ceva aici, poate am ceva sânge de basarabean în mine”, mărturiseşte Ion. În acelaşi timp, consideră că în calitatea sa de român are o socoteală de clarificat cu Rusia, ale căror interveniţii brutale în viaţa politică, economică, socială şi teritorială a României se reflectă în situaţia actuală a românilor, de la forma de guvernământ până la nivelul de trai.
,,Am venit să lucrez pentru România”, îmi spune. A ales să predea istorie la Liceul ,,Stefan cel Mare si Sfant” din Nisporeni pentru că acolo era nevoie de un profesor şi în apropiere se află satul Bălăneşti, unde Ion a înţeles de la familiile Percic, Stratulat, Creciun, Ciobanu şi Munteanu că în Basarabia este acasă. În ciuda amprentelor lăsate de ocupaţia rusească îndelungată în mentalitatea oamenilor, Ion consideră că fiecare zi de libertate în Basarabia înseamnă un pas înainte spre unire. Autorităţile locale l-au surprins, în schimb, pentru că îi tratează pe români ca pe străini, în numele unei legi fundamentată pe un fals istoric.
Ion a mai sesizat şi un anumit oportunism al celor de pe malul drept al Prutului, precum şi o slăbiciune a statului român în procesul de acordare a cetăţeniei române. ,,Dureros este faptul că sunt oameni de la cel mai înalt nivel şi până la cetăţeanul de rând care redobândesc cetăţenia română, după care înjură statul român, că ei nu au nicio treabă cu România, că este mai bine cu Rusia, iar cei care într-adevăr merită să redobândească cetăţenia română o obţin foarte greu sau deloc. Eu ştiu că toţi locuitorii Basarabiei au dreptul la cetăţenia română, dar cei care nu merită ar trebui să o redobândească dupa unire, aşa că guvernul de la Bucureşti trebuie să fie mai atent”, este de părere Ion Gheorghiţan.
În 2008 a ajuns la Tiraspol, la Liceul ,,Lucian Blaga”, de care aflase cu patru ani înainte de la un post de televiziune care prezenta situaţia conflictuală dintre autorităţile conduse de Igor Smirnov şi profesorii şi elevii de la liceu, cărora le era interzisă utilizarea limbii române. ,,După ce am ajuns acolo, i-am rugat pe domnii profesori să întocmească o listă cu cărţile de care ar avea nevoie. Am luat lista şi am adus-o la cunoştinţă autorităţilor locale primăriei şi Grupului Şcolar Industrial din Roşia de Amaradia. Le-am făcut cunoscute şi problemele cu care se confruntă românii de la Liceul ,,Lucian Blaga”, astfel că i-am convins să facem o donaţie de carte în valoare de aproape 6000 RON acestui liceu. Iniţiativa s-a materializat la sfarsitul lui august 2010” îşi aminteşte Ion Gheorghiţan. A rămas impresionat de un elev care i-a mulţumit că a avut grijă de ei, prin intermediul donaţiei. ,,Noi nu suntem moldoveni, suntem români”, a precizat acel elev. Profesorul de istorie de la Nisporeni nu ezită să îi amintească pe cei care au reuşit să sprijine acţiunea din 2008: consilierilor locali, primarului Liviu Cotojman, viceprimarului Cristian Ciocan, directorului Gr. Şc. Ind.din Roşia de Amaradia, lui Nicolae Diaconu, prof. Carmen Cosacu, Anastasie Sandu, Luminiţa Sandu, Diaconu Lidia, Doru Cosacu, Iosu Constantin Valer, elevilor, unor tineri care au dorit să-şi păstreze anonimatul, grupului de acţiune ,,NOII GOLANI” pentru sprijinul logistic şi Institutului ,,Fraţii Golescu”.
În vara anului 2010 a fost contactat de Serviciul Român de Informaţii Gorj. ,,Au zis că au aflat că am fost în Basarabia şi Transnistria şi că de ce am fost . M-a sunat un baiat de-acolo şi a zis că dacă superiorii lui ar dori să vorbească cu mine, sunt de acord cu acest lucru? I-am răspuns că sunt de acord dar nu m-au m-ai contactat. Probabil mă urmăresc în continuare. Nu înţeleg motivul şi aş dori explicaţii din partea lor”, precizează profesorul.
Ion Gheorghiţan l-a cunoscut la 27 martie 2011, la manifestaţiile organizate cu prilejul împlinirii a 93 ani de la unirea Basarabiei cu România, pe preşedintele asociaţiei ,,Salvati Identitatea Satului”, Viorel Călugăru, care dorea să stabilească parteneriate cu conducerea mai multor şcoli din Basarabia. L-a orientat spre Nisporeni. ,,A venit la sfârşitul lui mai 2011 cu o delegaţie de profesori din judeţul Olt, care l-a avut în frunte pe domnul primar al comunei Dobretu, Radu Marian. Au donat liceului aproximativ 3000 de volume de cărţi, un calculator pentru biblioteca şcolii, jucării pentru gradiniţă şi au invitat elevi talentaţi la pictură să participe la tabăra de pictură organizată la Dobretu, în luna august. Le mulţumesc tuturor”, nu uită să menţioneze.
Are un singur regret: din cauza timpului scurt, nu reuşeşte să întreprindă mai multe acţiuni pentru refacerea unităţii statului român. ,,Vreau să prind rădăcini aici, în Basarabia, doresc să continui ce am început şi aş încerca să mă orientez către alt serviciu”, completează el.
Are un vis: să vadă ,,România Regală şi Întregită”.
În finalul interviului, profesorul de istorie plecat din Gorj şi ajuns în Nisporeni, îi indeamnă pe românii de pretutideni să depună eforturi susţinute pentru ca limba română să nu fie marginalizată în Basarabia, în Bucovina de Nord şi în Ţinutul Herţa. Să se simtă în Basarabia acasă. ,,De ce trebuie să acceptăm un hotar între noi, românii, un hotar stabilit de Rusia? Noi ne-am întors în Evul Mediu, când existau mai multe state româneşti. Eu nu recunosc statalitatea Republicii Moldova pentru că acesta este un stat creat în urma ocupaţiei ruseşti. Dacă nu era 28 iunie 1940, astăzi nu există o astfel de republică, iar noi, românii, eram toţi împreună”, conchide Ion Gheorghiţan.
Foto: Iulia Modiga
