„Strategia „pașilor mici” din ultimii trei ani în domeniul reglementării conflictului transnistrean nu este deocamdată sinonimă cu un proiect de reîntregire a R. Moldova”. La această concluzie a ajuns Mihai Mogîldea, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care face o analiză a ultimelor evoluții din cadrul reglementării conflictului transnistrean.
„Rezultatele reuniunilor în formatul „5+2”, a rundelor de consultări a negociatorilor-șefi, cât și a ședințelor grupurilor de lucru sectoriale, arată că există un interes sporit din partea Chișinăului și unul relativ din partea Tiraspolului de a aborda și rezolva probleme incluse în pachetul „Berlin Plus”. Președinția germană, italiană și austriacă a OSCE a depus eforturi susținute pentru a atinge anumite compromisuri între cele două părți, chiar dacă unele decizii adoptate nu au fost în conformitate cu interesele strategice ale Chișinăului. Aceasta din cauza că practic lipsesc „pași în întimpinare” din partea autorităților de la Tiraspol, care mai mult încercă să profite de o anumită legitimare „diplomatică” în acest proces. Una din provocările principale totuși, vizează dimensiunea drepturilor omului. Aceasta rămâne oarecum în umbra procesului de reglementare, iar Misiunea OSCE în Republica Moldova își realizează acest mandat în special pe malul drept, evitând o agenda mai activă în regiunea transnistreană”, consideră Mihai Mogîldea.
Această notă analitică a fost elaborată cu scopul de a examina procesul de negocieri și progresele atinse de Chișinău și Tiraspol pe dimensiunea a șase probleme-cheie incluse în pachetul „Berlin Plus”, care sunt: educație; transport, telecomunicații și infrastructură; drepturile omului. Documentul prezintă o analiză a dinamicii de cooperare dintre Chișinău și Tiraspol pe principalele probleme incluse în pachetul „Berlin Plus”, cât și riscurile și oportunitățile existente în calea avansării procesului de negocieri dintre cele două părți.
Potrivit autorului documentului, implementarea măsurilor din pachetul „Berlin Plus” poate asigura sustenabilitatea dialogului cu autoritățile de la Tiraspol, dar numai dacă vor exista progrese semnificative. Mai exact, este necesară o abordare comprehensivă a problemelor de natură politică, economică, socială și de Securitate.
Una dintre recomandări ar fi că strategia „pașilor mici” necesită a fi regândită, inclusiv din perspectiva comunicării, prin a scoate în evidență mesajul-cheie al măsurilor de consolidare a încrederii între ambele maluri ale Nistrului. Mai mult, dincolo de crearea condițiilor pentru avansarea soluționării conflictului, aceasta trebuie să crească atractivitatea Republicii Moldova pentru cetățenii din regiune, să asigure excluderea tuturor blocajelor existente, să descurajeze provocările la adresa securității și să scoată regiunea din zona tenebră a fraudelor, de care continuă să beneficieze grupuri înguste, interesate de a menține un „status-quo” în vid.
Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova.