Ucraina şi Organizaţia Atlanticului de Nord au dat publicităţii joi o declaraţie comună în care se amintește, printre altele, și despre drepturile minorităţilor naționale. Potrivit declarației Comisiei Ucraina-NATO, Kievul se angajează în fața NATO să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția privind Legea Educației din 2017 care reduce dreptul la studii în limba maternă a minorităților naționale, informează BucPress.
Acest gest a fost salutat de autorităţile din Ungaria care ameninţaseră anterior să blocheze aderarea Ucrainei la NATO din cauza problemei accesului limitat al etnicilor maghiari din Transcarpatia la studii în limba maternă.
Diplomaţii ungari s-au opus prin veto unui proiect anterior al declaraţiei comune Ucraina-NATO, întrucât textul nu conţinea o referire la obligaţia Kievului de a respecta pe deplin drepturile etnicilor maghiari din Ucraina.
Declarația Comisiei Ucraina-NATO nu face prea multe referiri la problema minorităților naționale, însă documentul (poate fi citit AICI) afirmă că aliații cer Ucrainei să respecte pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la Legea educației, iar Ucraina s-a angajat să facă acest lucru.
De asemenea în document se specifică: „succesul reformelor, inclusiv lupta împotriva corupției, va fi crucială pentru crearea unei temelii puternice pentru o Ucraină prosperă și pașnică, încorporată ferm în democrațiile europene, acceptând valorile comune, respectând drepturilor omului, minorităților și statului de drept”.
„În privinţa protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, ne-am asigurat aliaţii că Ucraina se conformează tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la Legea educaţiei”, a spus Zelenski în conferinţa de presă susţinută împreună cu Stoltenberg.
Comisia de la Veneția a cerut Ucrainei în 2017 să asigure un nivel substanţial de predare în limbile oficiale ale Uniunii Europene, cum ar fi ungara şi româna, ambele vorbite de minorităţi semnificative în Ucraina. De asemenea, Comisia a mai declarat că Ucraina trebuie să asigure o proporţie suficientă de predare în limbile minorităţilor, pe lângă ucraineană, să acorde mai mult timp pentru o reformă graduală, exceptând şcolile private, şi să angajeze un nou dialog cu minorităţile, precizează Agerpes.
În același timp, partea ucraineană a tot susținut în ultimii ani că nu este de acord cu o asemenea interpretare a recomandărilor Comisiei de la Veneția, considerând necesară amânarea Legii Educației până în 2023 și acordarea posibilității școlilor private de a organiza procesul de învățământ în orice limbă.
Potrivit presei din regiunea Transcarpatia, citate de corespondentul BucPress, Elvira Chilaru, Szijjarto a menționat că „privarea de drepturi a minorității unuia dintre statele membre ale NATO merită cel puțin o mențiune într-un astfel de document”. În plus, Budapesta dorea ca declarația să includă o prevedere pentru restabilirea acestor drepturi.
Ulterior, la o conferință de presă comună cu președintele rus, premierul Ungariei, Viktor Orban a confirmat, că declarația ambasadorilor NATO despre Ucraina nu va fi aprobată de partea maghiară dacă nu se va ține cont de propunerile referitoare la minoritatea maghiară din Transcaptia.
Joi dimineață, șeful MAE de la Budapesta a spus că ambasadorii NATO și ai Ucrainei au aprobat un document în care „în ultimul moment au fost incluse propunerile Ungariei”.
„La urma urmei, propunerile noastre au fost luate în considerare, astfel încât declarația comună se manifestă ferm pentru comunitatea oprimată a maghiarilor și solicită Ucrainei să respecte regulile și standardele organizațiilor internaționale”, a declarat Peter Szijjarto