Ziua Națională a României a fost sărbătorită la Universitatea de Stat din Comrat. La eveniment au fost prezenți Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, dar și bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah.
„Am participat cu mare plăcere la Serbarea organizată în onoarea Zilei Naționale a României la Universitatea de Stat din Comrat, de către doamna profesor dr. Carmen Dimitriu, lector de limba română. Am vizitat Liceul „Mihai Eminescu” și Spitalul din Comrat, precum și Centrul de Informare și Documentare al României de la Universitate. Mulțumesc mult tuturor pentru participare, inclusiv conducerii UTAG, profesorilor, studenților și elevilor!”, a scris ambasadorul Ioniță într-un mesaj pe rețele sociale.
Ștefan Bejan, profesor de istorie a Liceului „Mihai Eminescu”, și-a exprimat bucuria venirii bașcanului la Comrat.
„Mă bucură nespus de mult să văd că doamna bașcan, Irina Vlah, a devenit o prezență constantă la liceul nostru și că ne oferă sprijinul necesar pentru crearea unui mediu prielnic pentru educație.
Într-o discuție tet-a-tet, doamna a exclamat: – Вы молодцы! (Sunteți bravo!) Acest lucru m-a convins că e bine ceea ce facem și că trebuie să continuăm să construim poduri de comunicare și încredere reciprocă, nu să le ardem pe cel existente”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Bașcanul UTA Găgăuzia, considerat drept unul dintre principalii susținători ai referendumului ilegal din 2014, a fost surprinsă cu tricolorul în piept.
De precizat că în cadrul referendumului care s-a desfăşurat la 2 februarie 2014 în Găgăuzia, 98,9% dintre participanţi au declarat că susţin independenţa regiunii în cazul în care Republica Moldova şi-ar pierde suveranitatea unindu-se cu România, iar 98,47% au răspuns că Republica Moldova ar trebui să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Referendumul a fost calificat drept ilegal de către autorităţile Republicii Moldova, iar Procuratura Generală a dispus începerea urmăririi penale împotriva organizatorilor.
În 2017, Irina Vlah a propus ca referendum ilegal să fie marcat ca sărbătoare în autonomia găgăuză, cerând Adunării Populare a regiunii să proclame ziua de 2 februarie drept zi de sărbătoare, nelucrătoare.
