Regiunea transnistreană este astăzi un proiect de afaceri care permite tuturor participanţilor să câştige bani, a scris pe Facebook expertul Institutul Naţional de Studii Strategice, Artiom Filipenko.
Acesta a amintit că regiunea transnistreană nu are frontieră comună cu Rusia şi acesta este „un factor-cheie care afectează toate aspectele vieţii regiunii”.
„Transnistria realizează întregul „export” fie prin Ucraina, fie prin Moldova. Zeci de întreprinderi transnistrene sunt înregistrate în Moldova, dar nu plătesc impozite în bugetul Republicii Moldova. Iată aşa e consolidarea măsurilor de încredere”, remarcă Filipenko.
„Transnistria este parte a procesului de negocieri. De fapt, aceasta îşi doreşte Moscova – să aşeze Ucraina la masa de negocieri cu RPD-RPL, iar ea să devină mediatorul şi garantul negocierilor. În acelaşi timp, acordul de încetare a focului a fost semnat de preşedinţii Moldovei şi Rusiei, Mircea Snegur şi Boris Elţin.
Aceasta parcă ar da de înţeles cine şi cu cine era în conflict. Se spune că în cei peste 27 de ani de reglementare, Chişinăul şi Tiraspolul au semnat aproximativ 300 de documente. Procesul de reglementare se află la un punct mort. În Transnistria, în tot acest timp s-a aflat contingentul militar rus, în pofida angajamentelor asumate de Kremlin în 1999 de a le retrage din regiune”, a menţionat expertul.
Politologul a subliniat că, în aceşti ani, Republica Moldova tranzacţionează cu regiunea transnistreană.
„Mai mult, principalul articol al „exportului” transnistrean constituie energia electrică produsă de CERS Moldovenească. Aceasta funcţionează pe gaz, pentru care Transnistria nu plăteşte, de aceea, cu cât Moldova consumă mai multă energie electrică, cu atât Tiraspolul preia gazul.
Şi cu atât mai mare este datoria pe care „Gazprom” o impune Chişinăului (în prezent, deja $6 mlrd.). Periodic apar promisiuni de a cumpăra energie ucraineană, dar se spune că există probleme tehnice. De fapt, Moldova în acest fel hrăneşte şi Transnistria, deoarece suspendarea activităţii Centralei de la Cuciurgan poate avea consecinţe dezastruoase pentru regiune”, a scris expertul, care consideră că „sugrumarea regiunii transnistrene cu eforturi comune este posibilă, numai că nimeni nu are nevoie de acest lucru”.
De asemenea, acesta este de părere că, în 27 de ani, R. Moldova a învăţat să trăiască fără regiunea transnistreană.