Convenția Națională a Fundațiilor pentru Tineret (CNFT), Asociația CIVICUS România și Consiliul Tineretului din România (CTR) au prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele proiectului „Instrumente de consolidare a dialogului structurat în politicile publice în domeniul tineretului – ACTIV – ONGT”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), se arată într-un comunicat de presă.
Organizațiile partenere au formulat, în cadrul proiectului și în urma consultării organizațiilor de profil și a autorităților publice, o serie de propuneri de îmbunătățire a Legii tinerilor și a actelor normative în baza cărora se finanțează proiectele de tineret.
Dacă propunerile organizațiilor vor fi adoptate, câteva dintre principalele efecte vor fi:
- Adoptarea de strategii pentru tineret (multianuale) și planuri de măsuri (anuale) va deveni obligatorie atât pentru Guvern, cât și pentru autoritățile locale. Strategia națională va include toate facilitățile prevăzute de Legea tinerilor, astfel încât acestea să nu mai fie ignorate de autorități – inclusiv facilități referitoare la achiziționarea unei locuințe, antreprenoriat sau consiliere a carierei.
- Se vor dezvolta centre pentru tineret, în baza unor standarde și a unei metodologii de acreditare elaborate de Ministerul Tineretului și Sportului. Centrele ar putea fi înființate atât de autorități publice, cât și de organizații neguvernamentale.
- Va fi introdus dreptul tinerilor de a fi informați cu privire la drepturile și obligațiile lor în contextul dobândirii capacității de exercițiu restrânse, respectiv a capacității de exercițiu depline.
- Digitalizarea, debirocratizarea și simplificarea procedurilor legate de finanțarea proiectelor pentru tineret de către autoritățile publice vor fi prevăzute de lege, urmând modelul programului Erasmus+ și a altor exemple de bună practică
În cadrul conferinței de presă a fost lansată oficial platforma de petiționare www.voceata.ctr.ro, dedicată organizațiilor de/pentru tineret. De asemenea, a fost discutată strategia de advocacy pentru promovarea politicilor publice alternative elaborate în cadrul proiectului, alături de rețeaua de Conectori a Consiliului Tineretului din România, formată din reprezentanți ai organizațiilor de profil. O parte din membrii rețelei au beneficiat anterior, în cadrul proiectului, de un program de formare ca specialiști în activitatea de lobby.
„Dacă am vrea să știm ce face statul pentru tineri, care este planul Guvernului sau care este planul primăriilor și consiliilor județene pentru generația noastră, am avea mari dificultăți – există o strategie națională pentru tineret care nu are planuri de implementare și, practic, nu e în implementare și mai avem câteva strategii locale izolate. Avem, de asemenea, o lege a tinerilor în care sunt prevăzute multe facilități care ar trebui acordate tinerilor, dar care nu a fost transpusă în măsuri concrete de către Guvern. Vrem ca această degringoladă să înceteze. Având în vedere atât declinul demografic, cât și faptul că foarte mulți tineri pleacă din România și își construiesc viitorul în alte țări, este nevoie ca România să aibă, în sfârșit, o abordare clară pentru îmbunătățirea calității vieții tinerilor. Dacă vor fi adoptate, la asta vor contribui propunerile noastre și munca noastră din cadrul acestui proiect”, a declarat Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România.
