„Ucraina se opune federalizării Moldovei, este împotriva oricărei „autonomii lărgite”, se împotrivește prezenței trupelor ruse în regiune”. Declarația a fost făcută de expertul ucrainean Artem Filipenko, în cadrul unui interviu despre poziția actuală a Ucrainei față de conflictul transnistrean.
Expertul a menționat că, din păcate, astăzi nu există o poziție clară formulată de Ucraina privind Transnistria, însă există o oarecare poziție comună – soluționarea ar trebui să aibă loc reieșind din respectarea integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova în frontierele sale legale, declarate în anul 1991. „Astăzi ne este mai ușor să spunem ce nu susține Ucraina. Țara mea se opune federalizării Moldovei, este împotriva oricărei „autonomii lărgite”, se împotrivește prezenței trupelor ruse în regiune. În general, Ucraina se opune impunerii unui model avantajos pentru Rusia. Inclusiv din considerentul că acest model îi poate fi impus ulterior”, a adăugat Artem Filipenko
El a mai specificat că potrivit Doctrinei militare actualizate a Ucrainei, contingentul militar rus de pe teritoriul Transnistriei reprezintă una dintre amenințările militare reale. Prin urmare, subliniază expertul de la Kiev, retragerea trupelor ruse și a armamentului din regiunea transnistreană este principala premisă pentru soluționarea conflictului transnistrean. „Următorul pas ar trebui să îl constituie schimbarea formatului misiunii de menținere a păcii de la militar la polițienesc, sub auspiciile ONU. Aici ar fi oportună cunoașterea poziției Chișinăului, care este algoritmul pașilor și „foaia de parcurs” pentru democratizarea regiunii, reintegrarea economică a acesteia etc. Pentru că este dificil să formulezi propria poziție fără să cunoști viziunea Moldovei și ceea ce își dorește să obțină statul vecin”, a explicat Filipenko.
În cadrul aceluiași interviu sursa a vorbit și despre două demersuri importante făcute de Kiev în procesul de reglementare a conflictului transnistrean . Este vorba despre crearea Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), în noiembrie 2005, dar și despre hotărârea adoptată de guvernul ucrainean în martie 2006, prin care obliga vama ucraineană să înceteze vămuirea mărfurilor care nu treceau prin procedurile vamale din R. Moldova.
„Această decizie a fost percepută la Tiraspol drept o „blocadă economică” impusă Transnistriei și a provocat măsuri restrictive reciproce (blocarea traficului feroviar) care au afectat economia ucraineană. Cu toate acestea, existența unei „zone gri” prin care trec fluxuri de contrabandă nu deranja o parte a elitei ucrainene care obținea venituri din această afacere. De altfel, la fel ca și pe o parte a elitei moldovenești”, a conchis Artem Filipenko.