Un proiect de lege care le oferă acces facilitat pe piața forței de muncă din România etnicilor români din R. Moldova, Ucraina și Serbia, care nu dețin cetățenie română, precum și condiții simplificate de dobândire a cetățeniei române în baza criteriului cultural-lingvistic, a fost adoptat tacit de Senatul de la București și urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.
„Vestea bună este și pentru România în integritatea ei în condițiile unui declin demografic accentuat care afectează și piața forței de muncă. Este un proiect de lege care preia modificări propuse de mine anterior în câteva proiecte de legi distincte”, a anunțat deputatul originar din Basarabia, Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Parlamentul României.
Proiectul de lege vizează instituirea Cărţii Verzi a Românului de Pretutindeni, ca document de identificare a persoanelor care NU deţin cetăţenia română, dar fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul definit de lege şi solicită drept de muncă si de reşedinţă în România.
Cartea Verde a Românului de Pretutindeni (CVRP) va prelua modelul Cărţii Albastre a UE (EU Blue Card), instituită prin Directiva Consiliului EU 2009/50/EC şi care le conferă posesorilor dreptul de şedere şi de muncă pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau modelul altor documente similare cum ar fi Cartea Verde (Green Card) Americană, Cartea Polonezului (Karta Polaka) sau Cartea Slovacului de peste hotare (Preukaz zahraničného Slováka), ca exemple de bună practică europeană sau euroatlantică conforme cu principiul teritorialităţii.
Cartea Verde a Românului de Pretutindeni le va putea permite românilor de peste hotare, care nu deţin cetăţenia română, să muncească în România fără obligativitatea deţinerii suplimentare a unui permis de muncă sau de şedere pentru străini, de a deschide conturi bancare, de a înfiinţa societăți comerciale ca orice cetățean român, de a beneficia de educație la toate nivelurile, servicii medicale de urgență.
Proiectul mai prevede perfecţionarea mecanismelor specifice procesului de naturalizare, în vederea unei mai bune integrări cultural-lingvistice a beneficiarilor. În acest sens, este prevăzută luarea în calcul a criteriului cultural-lingvistic în cazul solicitanţilor cetăţeni străini de origine română sau aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română şi locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de originea lor etnică sau de modul în care aceştia sunt apelaţi.
Aceste persoane nu au nevoie de timp pentru a se naturaliza cultural-lingvistic, putând fi exceptate de la obligativitatea domicilierii în mediul românesc din ţară timp de cel puţin 8 ani sau, în cazul căsătoriei cu cetăţeni români, timp de cel puţin 5 ani.
