327 de deputați din Ucraina au votat, în data de 16 ianuarie 2020, pentru proiectul de Lege privind învățământul secundar. Trei deputați au votat împotrivă, 54 s-au abținut. În afară de consolidarea autonomiei școlilor din Ucraina și reglementarea procesului de învățământ în cadrul reformei educației, legea continuă și aprofundează logica controversatei Legi a Educației din 2017, împotriva căreia românii din Ucraina au protestat în repetate rânduri, informează Agenția BucPress.
Parlamentul nu a ținut cont de opiniile minorităților naționale și a aprobat un sistem compus din trei modele pentru școlarizarea elevilor care aparțin minorităților naționale.
Primul model este prevăzut pentru popoarele indigene din Ucraina care nu locuiesc în mediul lingvistic matern și care nu au un stat care protejează și dezvoltă această limbă. În primul rând, este vorba de tătarii din Crimeea. Pentru ei, primul model include predarea în limba maternă a tuturor disciplinelor de învățământ în clasele 1-12, împreună cu învățarea aprofundată a limbii ucrainene.
Al doilea model este prevăzut pentru școlile cu instruire în limba minorităților naționale care aparține limbilor UE. În funcție de grupul de limbi și mediul lingvistic, utilizarea acestui model poate fi diferită, dar elementele de bază sunt:
– în limba maternă, împreună cu studiul limbii de stat – în clasele 1-4;
– în clasa a V-a, cel puțin 20% din volumul anual de ore ar trebui efectuat în limba ucraineană, cu o creștere treptată a volumului, astfel încât în clasa a IX-a să se ajungă la cel puțin 40% din materii care sunt studiate în limba de stat;
– în liceu (clasele 10-12), cel puțin 60% din timpul anual de studii ar trebui efectuat în limba de stat.
Al treilea model va funcționa pentru restul comunităților naționale din Ucraina. Se referă la minoritățile naționale a căror limbă aparține uneia dintre familiile de limbi apropiate de ucraineană, precum și la comunitățile care trăiesc în principal într-un mediu lingvistic omogen (limba rusă). Acolo, școala primară va fi, de asemenea, în limba maternă, iar din clasa a 5-a cel puțin 80% din volumul de studii va fi în limba de stat. De precizat că Legea permite școlarizarea în limba maternă în școlile particulare, adică în instituțiile de învățământ care nu sunt finanțate de statul ucrainean.
Ministerul Educației a dat asigurări în cadrul unui comunicat de presă că articolul privind limba de studii a fost scris în conformitate cu rezultatele consultărilor cu minoritățile naționale. Serviciul de presă al Ministerului a menționat că articolul corespunzător al noii legi a fost scris „pe baza rezultatelor a numeroaselor consultări cu reprezentanții minorităților naționale și pe baza recomandărilor Comisiei de la Veneția”.
În același timp, reprezentanții comunității românești, care au participat la consultări cu Ministerul Educației al Ucrainei, susțin că la toate întâlnirile desfășurate până acum au respins modelul propus de Kiev pentru elevii români, solicitând studierea tuturor disciplinelor în limba română. În februarie 2018 delegația din Cernăuți a respins la Kiev articolul nr. 7 ca articol de bază pentru elaborarea Legii Învățământului Secundar, precizând că Legea Învățământului Secundar trebuie să se bazeze doar pe Constituție.
La 17 octombrie la Cernăuți a avut loc ședința ordinară a Consiliului Național al Românilor din Ucraina. Membrii Consiliului – societăți pentru cultura românească din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa – au aprobat o adresare către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, solicitându-i să inițieze procedura de anulare a articolului 7 al Legii Educației, care reduce semnificativ dreptul la studii în limba maternă.
Potrivit adresării semnate de membrii Consiliului, în calitate de subiect al inițiativei legislative președintelui Volodimir Zelenski i se solicită să introducă de urgență unele amendamente la art. 7 al Legii Educației, utilizând normele Constituției Ucrainei: „Cetățenilor care aparțin la minoritățile naționale, în baza legii, le este garantat dreptul la învățământ în limba maternă”, ceea ce corespunde art. 8, 10, 22, 24, 25 și 53 ale Legii Fundamentale a Ucrainei. Consiliul Național al Românilor din Ucraina argumentează că românii, care sunt o comunitate autohtonă și locuiește pe pământul său de mii de ani, are tot dreptul să vorbească, să-și învețe copiii în școli în limba maternă, să-și păstreze patrimoniul cultural și să se bucure de toate drepturile consfințite de Constituția Ucrainei. „Ne pronunțăm în mod categoric împotriva politicii de asimilare, prevăzută, de fapt, de Legea Educației (art. 7), care va fi implementată de noul ministru al Învățământului”, potrivit adresării. Președinția nu a răspuns solicitării Consiliului Național al Românilor din Ucraina.
