George Damian a scris pe blogul său de istorie un text despre Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii și defectele lui, care nu l-au împiedicat să fie un adevărat om politic.
Astfel, istoricul subliniază că domnitorul Alexandru-Ioan Cuza din manuale şi snoavele arhicunoscute este cam fals, însă în descrierile celor mai apropiați de epoca lui apare mult mai uman. „Cuza era un tip sincer, spunea lucrurilor pe nume și nu se prea ferea să își afirme părerile. Îi plăceau jocurile de noroc din epoca sa și pierdea mult timp la masa de joc alături de apropiații săi – însă la masa de joc a pierdut mai mult timp decât bani, pe care nu i-a iubit niciodată. Probabil este unul din puținii conducători ai României care nu a murit foarte bogat”, a adăugat George Damian.
De asemenea, sursa menționează că lui Cuza-Vodă îi mai plăceau caii de rasă și femeile frumoase. Totuși, deși nu și-a iubit soția, nu a fost nici un afemeiat. „Nu şi-a iubit soţia, pe doamna Elena Cuza (care în schimb l-a iubit până la moarte, în 1848 această femeie mică şi urâțică a riscat tot și a reușit să-și salveze soţul arestat de otomani). Totuși nu a fost un afemeiat, s-a îndrăgostit de Maria Elena Obrenovici şi a rămas alături de ea, alte amante nu îi sunt cunoscute. Între Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza şi Maria Elena Obrenovici a existat o relaţie ciudată: soţia legitimă a luat asupra ei creşterea copiilor amantei (care au murit de tineri)”, mai precizează Damian.
Potrivit istoricului, Alexandru Ioan Cuza avea și defecte printre care era lipsa de seriozitatea și zeflemeaua – își ironiza mai ales prietenii și colaboratorii, iar mulți dintre ei l-au părăsit din această cauză.
Totodată, susține George Damian, Alexandru Ioan Cuza era foarte inteligent și poate din această cauză și foarte leneș și delăsător.
„În acelaşi timp nu se lua foarte în serios în calitatea sa de domnitor: dispreţuia paradele şi băile de mulţime pe care le ştia organizate de oamenii lui. Uneori avea şi izbucniri de furie, de multe ori întemeiate. Când a fost trădat de secretarul său Dimitrie Sturdza (viitor premier, a transmis britanicilor corespondenţa secretă cu Napoleon al III-lea), Cuza în loc să-l dea pe mâna justiţiei i-a aplicat o bătaie: palme, pumni şi picioare în fund. Latura violentă a lui Cuza era cunoscută de complotiştii care l-au detronat: aceştia se temeau în noaptea arestării domnitorului că el nu se va sfii să folosească cele două revolvere Colt pe care le avea pe noptieră”, a mai scris istoricul pe blogul său.
În ciuda unor defecte, calitățile lui Alexandru Ioan Cuza rămân incontestabile. Astăzi, se împlinesc 161 de ani de la Unirea Principatelor și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești la 24 ianuarie 1859. Cuza-Vodă a fost cel care a pus bazele României moderne prin reformele profunde puse în aplicare în acea perioadă.